Falta di ley fytosanitario ta crea mas risico pa entrada di malesa y insectonan invasivo pa nos medio ambiente

Falta di ley fytosanitario ta crea mas risico pa entrada di malesa y insectonan invasivo pa nos medio ambiente

DLVV-Santa Rosa

ORANJESTAD (AAN): Dianan 14, 15 y 16 di September 2022, ing. Sr. Facundo Franken, den representacion di Departamento di Agricultura, Cria y Pesca (DLVV), a atende por medio di Zoom, e di 15 foro di e Caribbean Plant Health Directors (CPHD).

   CPHD ta fungi como e grupo di trabao tecnico di e Caribbean and Agricultural Health Food Safety Agency, cu ariba su mes ta e representante regional di salud di mata abou di e tratado International Plant Protection Convention.

   Pa Aruba di importancia tabata cu recientemente e CPHD a renoba e Memory of Understanding cu tin cu Universidad di Florida, Merca, tocante e Caribbean Pest Diagnostic Network te cu Juni 2024. Den futuro e netwerk kier expande e experticio cu nematodonan. DLVV a nombra Facundo Franken y Ludwig Rasmijn como Focal Point pa e network. Tambe cu un subgrupo tecnico di trabou a presenta e 10 pestenan di probabilidad mas halto di impacto pa e proximo dos añanan. Cuanan ta e Rice panicle mite, Red Ring nematode, Fusarium oxysporum fsp cubens TR4, Maize lethal necrosis disease, Ceratitis capitata, Banana Bunchy top virus, Helicoverpa armigera (Old Worm Bollworm), Ralstonia solanacearum Race 3 Biovar 2 (Brown rot of potato), Rhynchophorus ferrugineus (Red Palm Weevil) y Peronosclerspora phillippinensis (Downy mildew).

   Di 2009 ta establece cu e RPW ta presente na Aruba cu ta con bin CPHD a contacta DLVV. Na 2020 COVID a stroba Florida Agricultural & Mechanization University di bin verifica si ainda e RPW ta presente. Na 2014 DLVV a ricibi bishita di entomologonan di e Centro Internacional di Agricultura Tropical pa revisa e presencia di e nematodo causante di Red Ring Disease, Bursaphelenchus cocophilus. Nan no a logra haya e nematodo maske nan a haya e RPW. Ariba 260216 a logra constata e presencia di e Musca di Fruta di Mediteraneo (Ceratitis capitata) na Aruba. E aña aki particularmente DLVV a haya hopi keho ariba dje y e ta fastioso pa combati. E subgrupo ariba menciona ta radica abou di e grupo di trabou tecnico tocante salvaguardia, na Ingles Safeguarding.

    Aruba ta miembro di e grupo aki sinembargo poco involucra pa falta di regulacion di fytosanidad. Pa clausura e di dos dia di e foro Dr. Amy Roda a comenta tocante e Giant African Snail (GAS) cu Florida Department of Agriculture and Consumer Services a intercepta e aña aki mientras cu aña pasa el a declara e GAS eradica. Dr. Roda a mustra cu e hayazgo nobo ta keda 300 miya di Miami. Un distancia cu ta mas grandi cu cierto islanan den Caribe ta keda for di otro. Tambe parce cu e hayazgo ta un tipo cu ta blanco di carni cu un conchi relativamente cla, caracteristico di e comercio di pets. Ariba 240411 DLVV a ricibi confirmacion cu Aruba tin e GAS. E aña aki particularmente tabata tin diferente melding di e peste. DLVV a elabora un foyeto tocante slak.

   Por ultimo e di tres dia di e foro tabata tin un “Tuta Integrated Pest Management approach”. Eyden a participa cu na Juli 2022 hende a constata presencia di e minado di Tomati, Tuta absoluta na Venezuela mescos na Trinidad & Tobago. Esaki kiermeen cu probablemente e ta na Aruba tambe. Atrobe e foro a menciona cu Aruba por medio di e pre-clearance, ta un di e nacionnan unda Merca ta haci e campaña di 'Don’t Pack a Pest'. Un programa di Merca pa conscientisa su habitantenan pa evita hiba material organico cu por ta pesta pa Merca.

   Di importancia pa e foro ta e Caribbean-Biosecurity Interception System cu hende a exitosamente test na Jamaica y Cayman Islands. Den 2023 e lo keda introduci na 18 otro nacion miembro. E C-BIS ta un web-based/cloud database unda inspectornan na e puerto nan di entrada cu ta conta cu e autoridad mediante e ley fytosanitario, por registra e interceptacionnan di peste. Alaves a test cu exito na Sint Kitts and Nevis e Caribbean Surveillance Tool.