Dia Internacional pa Aire Limpi pa Cielo Blauw ta enfoca ariba calidad di aire pa hende y medio ambiente

Dia Internacional pa Aire Limpi pa Cielo Blauw ta enfoca ariba calidad di aire pa hende y medio ambiente

ORANJESTAD  (AAN): E fecha 7 di september ta dedica na e accion global pa combati polucion di aire.

E tipo di polucion aki ta un di e retonan di mas grandi pa nos salud y nos medio ambiente.

            Directie Natuur en Milieu (DNM) ta invita un y tur pa pensa riba con nos por aporta na un mihor calidad di aire na nos pais, den negoshi, scolnan, barionan, of den nos mes cas den nos bida diario pa reduci polucion di aire.

            E  accionnan cu tuma ta beneficia e salud humano, proteha e ecosistema y reduci emicion di gasnan greenhouse cu ta un colaborador di cambio di clima. Den e relato aki ta enfoca riba kico polucion di aire ta encera, e solucionnan, dicon e ta un topico di importancia y cua accionnan lo contribui na un mihor calidad di aire of e accionnan cu ta baha e impacto di polucion di aire.

Kico ta polucion di aire, dicon e ta importante?
            Un cantidad di actividad humano of di fuente natural ta emiti gasnan y particulanan cu ta causa polucion di aire. Nacionnan Uni su Programa di Medio Ambiente (UNEP) ta comparti cifranan di e efecto cu mal calidad di aire tin riba e cantidad di morto prematuro. Esaki ta calcula di ta 6.7 miyon di morto prematuro.

            Ademas, mas di 99% di hende ta hala rosea di un aire cu ta califica di no ta safe. Polucion di aire ta causa malesanan di curason y tambe di pulmon manera cancer di pulmon, stroke y mas. Tambe calidad di aire cu ta malo ta afecta e medio ambiente natural. E ta minimalisa e cantidad di oxigeno den nos oceano, e mal calidad di aire ta haci’e dificil pa matanan crece y asina ta contribui na un crisis climatico.            Tin solucionnan ta existi pa combati e problema di calidad di aire. Esaki ta reparti den e 5 sectornan principal cu ta causa polucion di aire cu ta bini di actividadnan humano. Pues di unda e ta bin?
            - Polucion di aire den sector di transporte: particulanan fini incluyendo black carbon, ozone y nitrogen dioxide ta conecta cu emicion cu ta bini di sector di transporte.

            - Polucion cu ta deriva di agricultura (escala grandi) ta encera methane. Procesonan di agricultura y cria di bestia ta contribui na polucion di aire na un nivel yama”ground-level ozone” cu ta forma bou di e capa solar. Esaki ta causa astma y otro malesanan respiratorio severo. E fenomeno open-burning (fire) pa terenonan pa agricultura ta un contribuyente di particulanan di polucion cu ta inclui “black carbon”.

            -Polucion di aire den seno familiar dus na casnan (houselholds). Articulonan manera stoofnan ineficiente  ta saca particulanan manera carbon monoxide, lead of tambe mercury tur esakinan ta polutantenan cu ta bini di candela (openfire).

            - Polucion di aire cu ta bini di industria en general. Fabricanan ta emiti cantidad halto di carbon monoxide, hydrocarbons, particulate matter y tambe kimimiconan den aire y hopi biaha sin cu ta controla esakinan.

            - Polucion di aire tambe ta bini di kimamento sin mas den aire liber di cantidad di sushedad. Esaki ta emiti methanes, particulate matter, polutante organico y otro materia toxico. Esaki ta drenta e cadena di cuminda y e ecosistema menasando salud humano y e condicion di e medio ambiente.