A documenta 32 especie nobo di vruminga na Aruba

A documenta 32 especie nobo di vruminga na Aruba

ORANJESTAD (AAN):  Entre 2015 y 2020, investigadonan di e Naturalis Biodiversity Center a adapta e lista di especie di vruminganan local di e Caribe Hulandes.

                A documenta un cantidad grandi di especienan nobo, incluso 40 especie nobo na Saba y 32 especie nobo na Aruba. Comprondiendo e poblacion di vruminga di e islanan aki, ta pone nos un stap mas cerca di habri e complexidad di e ecosistemanan unico di Caribe Hulandes.

                Vruminga ta sorto di animal social excepcionalmente compleho, cu apesar cu nos ta topa nan casi tur dia, mayoria di biaha nan ta pasa nos atencion bay.

                E animalnan aki ta forma un sociedad complica cu ta cana paralelo na esun di ser humano. Colonianan ta funciona a base di un division di trabao y nan tin e abilidad di resolve problemanan compleho pa medio di comunicacion y trabao hunto den grupo.

                Tin mas cu 14.000 tipo di especie conoci mundialmente, pero te ainda tin hopi di siña tocante e habitantenan chikito aki.

                Recientemente, investigadonan di e Centro di Bio-Diversidad di Naturalis a traha riba adaptacion di e lista di especienan di vruminga di Hulanda Caribense.

                A base di investigacion previo conduci durante 1930 y 1970 door di H.J. Mac Gilavry, P. Wagenaar Hummelinck y R.H. Cobben, a adapta e listanan aki pa di e forma aki incorpora e cambionan den e poblacion local di vruminga.
                Pa medio di coleccion manual di e especienan, a colecta y surti e vruminganan pa por determina cada especie exactamente.

ISLARIBA

                Prome cu inicio di e investigacion biologico mas recien, a documenta solamente dos especie di vruminga conoci na Saba. Pa medio di nan investigacion, Peter Boer & Marijn, J.A. Boer a documenta actualmente un total di 42 tipo di vruminga. Adicionalmente, pa medio di e mesun estudio, a documenta un conteo provisional di 24 y 56 espesie di vruminga na St. Maarten y Statia respectivamente.

                Interesante pa menciona ta cu a conduci e investigacionnan na Saba despues di e orcan Irma, ora cu palonan cu a cai a obstaculiza e abilidad di e investigadornan pa por haya acceso na cierto parti di e rutanan y awacero pisa a conduci cierto tipo di vruminga na busca scondemento den profundidad di suela fuera di bista.

                Pa e motibo ey, e posibilidad ta existi cu por haya ainda un cantidad di especie di vruminga na Saba pero cu no a conta den e estudio aki.

 

Islanan ABC

                A krea tambe un yabi di identificacion pa cubri e especienan descubri riba e islanan Aruba, Bonaire y Curaçao. E yabi aki ta basa riba e mesun base di estudio di 1930 y 1970 y a suplementa esaki actualmente cu un investigacion di 2020 tocante e especienan na Aruba.

                Interesante ta cu a adapta e lista di especie cu anteriormente tabata na 12 especie conoci te na 44.

Di mas Importancia

                Comprondiendo e habitantenan local, tanto grandi como chikito, ta crucial pa diseña y implementa plannan di conservacion holistico. Documentacion di presencia di especie specifico di vruminga por yuda identifica si y ki ora cualke tipo di especie invasivo a yega. Vruminga ta hunga un papel vital den e ecosistema local y catalogando especie local ta simplemente e prome stap den comprendemento di nan importancia den mantencion di un medioambiente sano y bon balansa.

                E investigacion di e fauna di vruminga di Hulanda Caribense ta keto bay den progreso.

                Pa siña conoce mas tocante diferente tipo di vruminga na Caribe Hulandes, bo por haya e lista di especie na e siguiente sitenan:

Lista di especie pa SABA di total 42

Lista di especie pa Curaçao di 59 especie, di cua a registra 6 na Klein Curaçao.

Lista di especie pa Aruba di 44 especie total

Ademas un Yabi di identificacion, di especie di vruminga riba e islanan ABC.

 

Foto’s

Mier (Leptogenys pubiceps) Foto credit © Zach Lieberman/California Academy of Sciences- all rights reserved

Mier (Odontomachus bauri) Foto credit © Michele Esposito/California Academy of Sciences- all rights reserved