Hues a atende homber grandi cu a mishi cu 4 mucha homber

Hues a atende homber grandi cu a mishi cu 4 mucha homber

Hues a hala su atencion y el a pidi sorry pa a haci un wega

ORANJESTAD (AAN): E homber Brasileño di inicial S. di 63 aña di edad, a presenta den Corte pa e caso penal cu Ministerio Publico a cuminsa contra dje. E ta worde acusa cu riba 28 November 2024 el a mishi cu 4 mucha homber menor di edad.  E muchanan nan edad ta varia e tempo ey entre 13 y 14 aña. S. a mishi na e parti intimo di e muchanan y bisa: “con a bay cu e pilin….”. Segun S., ta un wega el a haci cu e muchanan. Hues a hala su atencion cu esey no ta considera como un wega sino un acto di inmoralidad.

   Mishi cu 4 mucha homber: Hues a mustra cu segun e relato di Polis, e cuater muchanan tabata traha den un supermercado na Santa Cruz caminda nan tabata yena saco di clientenan. E muchanan tabata sinta na banda di e cahera y tabata riba nan smartphone.  E acusado S. a drenta den supermercado bao influencia di alcohol. Despues di a haci compras, el a bay cerca e muchanan, pasa man riba nan cabez y despues mishi cu nan. Tur esaki por a wak riba e video di seguridad di e supermarket.

  1. a bisa Hues cu e conoce un di e muchanan. El a bisa Hues cu el a haci trabao pa doño di e supermarket y el a conoce un di e muchanan cu ta biba ey banda. Segun S., semper ora e bay den e supermercado pa haci compras, e ta duna e mucha algun cen pa yena e saco. S. a bisa Hues cu loke a sosode dia 28 November 2024, e ta admiti pero cu e tabata un wega cu el a haci cu e muchanan. El a mishi cu e muchanan y bisa “con a bay cu e pilin…” El a bisa cu e dia ey el a traha y bebi. E dia ey Brasil a perde contra Argentina y e mucha cu conoce, a haci chansa cun’e cu Brasil a perde. E ora ey el a haci e wega ey.

   El a bisa cu e tin hopi aña bibando na Aruba. El a bisa cu esey ta un cultura di Brasil cu e sa haci. Hues a remarca cu si S. no ta realisa cu el a pasa e limite. E ora ey S. a bisa Hues cu el a actua malo sin mal intension y cu el a pidi e mayornan dispensa.

   Hues a sigui bisa cu segun relato di Polis, S. a pasa mishi cu e 4 muchanan cu tabata sinta banda di cahera di e supermercado. Promer el a pone man riba nan cabez y despues mishi cu nan parti intimo. Hues a puntra S. si su intension tabata sexual. S. a desmenti categoricamente. El a bisa cu ta un wega el a haci.

   Hues a bisa cu e muchanan, despues di loke S. a haci, a yama nan mayornan pasobra nan a haya loke S. a haci straño.

   Problema cu alcohol: Hues a mustra cu S. tin carchi di castigo cu hopi caso di tabata bao influencia di alcohol. El a mustra cu S. a worde laga liber pa e caso di mishimento di e muchanan y cu instruccion cu S. mester sigui guia di Reclassering. Reclassering den un raport ta mustra cu e plan no a sigui manera planea. Reclassering ta mustra cu S. no ta realisa cu e tin problema di alcohol y cu S. mester di tratamento pasobra e ta haya problema den trafico y e asunto di a mishi cu e muchanan.

   Reclassering ta haya cu S. mester tratamento obligatorio di psicologo na Respaldo pasobra S. no tabata mantene su mes na palabracionnan. Reclassering a mustra cu dos biaha S. a presenta pa curso y tabata parce cu S. tabata bao influencia di alcohol. S. a reacciona cu e no ta un alcoholico. El a bisa cu e no ta bebe tur dia sino fin di siman. Hues a puntra S. si e kier haya tratamento. S. a bisa cu e no tin problema cu esey.

   Mishimento ta acto inmoral: Fiscal a bisa Hues cu 2 mucha a duna declaracion, tin video di seguridad cu ta mustra kico a pasa. Fiscal ta haya legalmente proba cu S. a mishi cu e muchanan. El a mustra cu S. mes a bisa cu el a haci un chansa cu e muchanan. Fiscal a mustra cu tin sentencia di Corte Superior cu ta mustra cu hacimento di chansa cu mishimento ta worde considera un acto di inmoralidad. Na opinion di Fiscal, e forma con S. a mishi cu e muchanan no por worde mira como un chansa sino un forma di inmoralidad. Fiscal ta haya cu S. a tacha e muchanan nan integridad. El a mustra cu e carchi di castigo di S. ta mustra cu S. tin problema di alcohol y den e caso aki tambe esey tabata e caso. Reclassering ta conseha pa S. haya ayudo psycologico den un institucion. Fiscal a bisa cu mirando cu e institucionnan na Aruba no tin lugar, el a exigi 6 luna di prison di cual 3 luna ta condicional cu 2 aña di prueba y bou guia di Reclassering.

   E acusado S. a pidi disculpa pa loke el a haci y a bisa Hues cu e ta haya castigo di prison mucho pisa pasobra e tin compromisonan y tin famia pa mantene. El a bisa cu el a worde prohibi di bay na e supermercado y lo cumpli. Hues a puntra si S. ta dispuesto pa haci trabao pa comunidad. El a bisa cu e ta dispuesto.

   Sentencia: Hues a sera tratamento di e caso y a dicta sentencia di biaha. Hues ta haya proba cu S. a mishi cu e muchanan mey mey di nan pia. Esaki ta worde considera como acto inmoral. Hues a remarca cu e forma di mishimento ey no ta forma parti di e bida social. E mishimento na parti intimo no ta un wega sino algo di intension sexual.

  Ley ta proteha muchanan contra tipo di cosnan asina. Hues ta haya e exigencia di Fiscal mucho halto. E ta haya cu e mishimento a bay hopi liher y ta haya cu e castigo di trabao pa comunidad na su lugar.

   Hues a condena S. na 140 ora di trabao pa comunidad. Si S. no cumpli, e lo mester bay 70 dia sera. Esaki ta cay bou Reclassering. Ademas Hues a condena S. na 2 luna di prison condicional cu 2 aña di prueba y esaki tambe ta cay bou guia di Reclassering, caminda lo bay guia S. cu su problema di alcohol.