Turtuganan miniatura como uza como mascota por contagia un famia cu Salmonella

Turtuganan miniatura como uza como mascota por contagia un famia cu Salmonella

Benta di e mascota diminuto aki ta ilegal na Merca

ORANJESTAD (AAN):  A constata cu na Aruba tin hende cu ta adopta cualkier sorto di bestia como mascota. Locual ta normal pa tin den cas ta cacho, pushi, pahra, entre otro. Pero mas recientemente por a ripara cu na Aruba hende a bira creativo y te hasta por a mira riba facebook cu a perde un 'ferret' (huron), un pushi sin cabey, etc.

Loke si no ta conoci bon ta cual precis ta e sorto di bestianan cu ta prohibi pa tin na Aruba. Pero esey lo ta un topico pa un proximo articulo.

Riba algo cu si kier hala atencion ta riba e benta di reptilnan manera turtuga. Tin hende of lugarnan na Aruba cu ta bende turtuganan miniatura (conoci como turtuganan ninja). A haci un investigacion riba e sorto di bestia aki y a bin comproba cu un turtuga  miniatura (mas chikito c'un carta di poker) ta un bestia ilegal pa cumpra na paisnan manera Merca.

Ban wak pakico.  E tortuganan aki por ta masha cute, pero a resulta cu CDC di Merca (Centro pa e Control y Prevencion di Malesanan), a emiti un alerta na e ciudadanonan mericano riba e peliger pa salud di e mascotanan aki.

Ta asina cu na 2015  a registra na Merca varios brote di salmonela den varios estado asocia cu e turtuganan mas chikito cu 4 inch.

E tempo ey, 133 persona na 26 estado mericano a bira malo. Trintiocho mester a wordo hospitalisa, segun CDC.

Na e momento ey, e brotenan tabata na un nivel abao ya cu no tabata tin hopi conciencia riba e riesgo di infeccion pa salmonella door di mishi cu e turtuganan aki.

E bestianan aki por ta portador di e bacteria den nan cuero apesar cu nan mes no ta bira malo. E sintomanan ta inicia entre 12 y 72 ora despues di e exposicion na e bacteria. Entre e sintomanan tin: diarea (4 - 7 dia), fiebre, dolor abdominal.

Muchanan menor di 5 aña, adultonan mayor na 65 aña y e personanan c'un sistema di salud debil ta esnan den mayor riesgo di desaroya un infeccion grave pa salmonella. E momento ey, 41% di e personanan malo pa e brote tabata menornan di 5 aña.

FDA a prohibi e benta di e bestianan aki na Merca na 1975, pero e brotenan di salmonella ta sigui sosode.

E reptilnan cu tabata exponi na e salmonella lo a wordo exporta na nivel internacional y pesey FDA a pidi e paisnan cu ta importa e reptilnan aki pa tene cuenta cu e situacion y observa e entrada di e bestianan infecta.

E alerta aki a sigui den e añanan recien, na 2021, unda CDC a bolbe adverti riba brotenan di salmonella ocasiona pa e mini turtuganan. Esaki tambe na Merca unda a aparece e variante Salmonella Typhimurium durante un brote na 10 estado.    

 E benta di turtuganan chikito como mascotas ta prohibi na Merca for di 1975 debido a la cantidad di casonan di malesa cu ta causa y e riesgo pa e muchanan.

Aunke cualkier turtuga por ta  portador di microbio, e turtuganan mini ta specialmente riesgoso pasobra ta mas probabel cu e muchanan chikito ta bay mishi cu nan y bira malo.

Teniendo na cuenta cu na Aruba ta bende e tipo di bestianan aki, lo ta bon pa tuma algun medida den caso cu e bestianan aki ta biba como mascota den bo cas:

Laba bo man

Laba bo man bon cu awa y habon inmediatamente despues di mishi, alimenta of cuida bo  turtuga of despues di haci limpi su habitat.

Pidi e muchanan pa laba nan man di un manera adecuado. 

Hunga di un manera safe

No sunchi of caricia e turtuga, no come of bebe nada ora cu bo ta cerca di nan. Esaki por propaga bacterianan Salmonella den bo boca y pone bo bira malo.

Mantene e turtuga leu di cushina y otro areanan unda bo ta come, almacena of prepara cuminda. 

Mantene tur cos limpi

Si ta posibel, haci limpi tur articulo uza den e tanki di awa di e turtuga pafo di cas. E articulonan aki ta inclui e tanki, co'i hunga y e containernan di e cuminda.

Si bo ta haci e limpiesa den cas, no haci e den cushina ni otro areanan unda bo ta come of prepara alimentonan. Desinfecta e area completamente. 

Potret: CDC