Directie Natuur en Milieu:
ORANJESTAD (AAN): Directie Natuur en Milieu ta indica cu Gutu ta e nomber general na Papiamento uza pa e sorto di pisca aki cu ta haya nan den abundancia den nos lama. Nan ta un grupo di pisca di e famia Scaridae, esaki ta e nomber cientifico pa e grupo di pisca aki.
Na Ingles nan ta yama tur e piscanan aki ‘Parrotfish’, nan ta haya e nomber pa via di nan forma di boca y djiente cu ta diferente for di otro piscanan. E djientenan ta hopi preta riba otro y ta forma manera un piek di lora. Cu e piek aki nan ta raspa e alga for di e coralnan y otro structuranan.
Algun di e gutunan tambe tin e nomber na Papiamento, Rab’i Gay. E nomber aki ta pa via di e variacion colorido di e sorto di pisca aki. E tamaño di e gutunan ta varia y mayoria ta yega 30 pa 50 cm largo. Sinembargo, algun especie ta yega na un largura di mas cu 1 meter. Tin gutu cu nan boca fuerte ta kibra coral y otronan ta herbivoro y ta come alga y yerbanan di lama. Tin biaha nan ta come otro organismonan chikito manera invertebranan, ‘zooplankton’, sponsnan y bacteria. Tin cu ta come polipnan di coralnan bibo pero ningun gutu ta come coral bibo exclusivamente.
E gutu su actividad di comemento ta importante pa produccion y distribucion di santo blanco cu ta nada mas cu coralnan garna na santo. E gutu ta kibra coral pa come, digeri esaki y saca e resto den forma di santo blanco. E santo di lama cu nos ta disfruta di dje ora di bay beach.
Tin gutu cu por produci 90 kilo di santo pa aña. E gutunan ta di balor ecologico marino halto, nan ta yuda evita cu rifnan di coral den Caribe ta cubri cu alga. Nan ta e unico di miles di especie di pisca cu regularmente ta haci e trabou di raspa y haci coral limpi. Asina nan ta aporta na rifnan saludabel pa tur sorto marino biba aden. Por hasta bisa cu e gutu ta e pilar economico di islanan cu ta depende di turismo. Turistanan ta bishita pa disfruta di e beachnan blanco y lama cu rifnan bunita y saludabel.