Economia di mundo a inicia e temporada di fin di aña y recuperacion cu e warehousenan bashi

Economia di mundo a inicia e temporada di fin di aña y recuperacion cu e warehousenan bashi

Experto papiando di e crisis den 'cadena di suministro': - *Esnan cu tin cen ta hisando e prijs di container

ORANJESTAD (AAN):   Economista Randall Croes, a referi na un tema hopi actual durante un entrevista na e Programa 'Entrevista di Dia' cu Aldrich Croes na Hits100 FM.

E topico tabata esun di e crisis di e cadena di suministro cu ta afectando mundo henter.

Randall Croes a cuminsa refiriendo na e articulo cu recien a sali den DIARIO dialuna unda ta papia di e pesadiya di cadena di suministro.

Croes a señala cu e cadena di suministro (supply chain) ta e infrastructura di transporte cu e economianan mester pa e suministro di materianan prima yega fabrica, energia yega na e plantanan di energia manera petroleo, gas, carbon. E wafnan cu mester ricibi e mercancianan y materianan prima (palo, plastic, gas, y tur cos cu ta usa pa traha otro productonan).

Ora cu e economia a start, e ta manera un motor cu a dura hopi tempo para y diripiente ta start'e y kier pa e draai, a splica.

Randall Croes a bisa cu China a hiba un strategia di Covid cu tabata cera su portanan completamente pa restringi fluho di hende y esey a haci tambe cu algun fabrica pa cierto tempo. Ora cu inicia bek nan ta pidiendo pa yena stock bek.

El a remarca cu un cos importante cu a pasa den mundo ta cu durante e pandemia, ora cu e fabricanan a cera, nan a bende nan inventario. "E fabrica di keds a sigui bende keds, pero e no a ordo keds nobo pa hinca den e warehouse".

Ora cu e economia a start, tur hende kier cumpra keds y ta bay tira un bista den e warehouse y e warehouse ta bashi. Locual ta haci e ora ta pidi un pedido urgente pa fabrica keds, e economista a indica.

E fabrica di keds tambe tin hende sinta na cas. Ora e kier start, algun di e hendenan no a bin traha bek pasobra algun hende a cambia di trabao y no a bolbe. E fabrica di keds ora cu el a order plastic, e fabrica mes tambe a bende tur su inventario y e ta haye cu e tin cu produci hopi cantidad pa 'supply' tur su clientenan (esey overtime) y pidi mas cu normal, pasobra nan ta dura 12 luna, den pasado, ta produci y nan ta yena nan inventario prome cu Pasco pa asina nan warehouse por ta yen yen di keds, cla pa fin di aña, Croes a ilustra.

E biaha aki, e economia di mundo a inicia e temporada di fin di aña y e recuperacion cu e warehousenan bashi pasobra a 'come nan' durante e pandemia pasobra hopi di e fabricanan a cera, a enfatisa.          

Esaki ta nifica cu e doñonan di e fabricanan ta buscando hende pa traha 24 ora en bes di 8 ora. Nan ta bestel mas mercancia pa nan por 'supply' e demanda di mundo y esey ta causa aumento di prijs di container pa transporte.

Prijsnan a cuminsa subi pasobra, esun cu por paga ta paga mas pa e container yega dilanti di esun cu ta paga menos. Esaki ta mara na e ley di oferta y demanda. Asina capitalismo ta. "Esnan cu tin cen ta hisando e prijs di container y e ta bira un prijs mundial cu ta bira mas halto, Randall Croes a splica.

Aworaki tin comerciantenan na Aruba cu ta confrontando e problema aki. Na China ta puntrando nan cuanto nan ta dispuesto pa paga pa e container yega Aruba y esun cu por paga e suma lo haya e container na Aruba. Esun cu no por lo tin cu keda warda y keda sin suministronan pa atende cu e demanda.

Como consecuencia di esaki, e prijs di e productonan ta subiendo y ta algo cu por anticipa tambe for di e momento cu a surgi e problema cu e barconan den e Canal di Suez. Akinan e companianan di flete a perde hopi placa, cu nan tin cu recupera awor, a agrega.