Comerciantenan tur a haya carta di banconan cu entrante 1 di April e tarifa di 'bank charge' ta subi

Comerciantenan tur a haya carta di banconan cu entrante 1 di April e tarifa di 'bank charge' ta subi

Presidente di CUA Frans Ponson:

  • Ta adverti consumidor cu prijs di tur cos ta subi!
  • Lo carga 'bank charge' na pueblo 

ORANJESTAD (AAN) Comerciantenan Uni Aruba, a yama un conferencia di prensa, den cual su Presidente Frans Ponson, a bolbe referi na un informacion cu el a trece dilanti aña pasa caba, y esaki ta cu banconan comercial ta bay hisa nan tarifa di “bank charges” y cu carchi di maestro ta stop, y aworaki Debit Card ta bira Mastercard of ta bira Visa.

   Ponson a señala cu e ta representa hopi compania chikito den su mayoria y nan a trece algo dilanti cu tin CUA hopi preocupa, y esaki nan ta informa pueblo awo, y e resto di e comerciantenan pa tuma nota di esey y wak con ta bay haci cu ne.

   “T’asina cu tur comerciante a haya un carta di tur e banconan, cu e cifra (bank charge) ta bay cambia cu ta explicitamente, loke CUA a indica aña pasa, cu debit card no ta bay tey mas, y esey ta for di entrante 1 di April 2025.

   “E range di e banconan ta di 4% bin abao. Nos tin e cartanan den nos man, di tur nos miembronan. Tin banconan ta cobra 4% djey ta bin abao te 2% y depende di ki carchi bo uza di mesun banco e por bay un tiki mas abao”, Frans Ponson a splica.

   El a agrega cu CUA a haci un calculacion pa e pueblo y e comerciantenan wak kico e gastonan ta. “Nos a trece dilanti cu na 2007 ningun hende a pensa cu e BBO ta bay crece asina hopi, y cu e problema aki di ‘bank charges’ ta bay crece. E tempo ey e BBO a worde traha cu bo ta paga BBO riba BBO tambe”, el a señala.

   Segun e calculacion di CUA, si un banco cobra bo 2%, si e comerciante kier 100 Florin e mester cobra bo 9.9% awe pa e por keda cu 100 Florin, pasobra di e 9.9% ey 7% ta bay pa BBO, 2% pa banco, pa e comerciante keda cu 100. “Pasobra ta resulta awo cu nos ta paga BBO riba e bank charges aki, y esey tambe nos tin cu pas’e na e consumidor. Si un banco ta cobra bo 4%, awe tin comerciante cu ora bo bin swipe bo carchi nan ta cobra bo 4% extra. Total un comerciante mester cobra bo 12.36%, pa e por djis e resta loke e tabata kier pa resta”, Frans Ponson a señala.