Dr. John Croes:
ORANJESTAD (AAN): Diahuebs mainta, Prome Minister mr. Mike Eman hunto cu e ekipo dinamico di Accion di Bario den e bario di Madiki. Pa e ocasion aki, dr. John Croes a comparti un parti di e historia di e mata di aloe.
No mucho hende sa cu aloe ta un mata cu a worde importa pa tatarabuelo di dr. Croes, cu ta señor Fernando Martis, un Hulandes cu a naca na 1839, segun registro di censo di Curaçao. Fernando tabata capatas di ofishi y durante e biahenan transatlantico entre Curaçao y West Africa, den cual Fernando tabata responsabel pa cuida e esclavonan durante e trayecto largo, el a trece tres mata di aloe pa Curaçao, y despues dos mata di aloe pa Aruba, cual tabata matanan desconoci riba e islanan di Antiyas Hulandes.
Esun cu Fernando a trece Aruba, e keda planta den e mesun area di Madiki, den cercania di unda e Accion di Bario a start diahuebs mainta.
Dia 3 di augustus 1875, Fernando a bira tata di un yiu homber Esteban Martis, cu na grandi tabatin un plantacion grandi di aloe den e area di Madiki y Hato.
Despues di a comparti e parti di historia aki, dr. John Croes a entrega Prome Minister Eman un mata di aloe como simbolo di apoyo pa sigui cuida nos flora y fauna y pa reconoce tur e curanderonan y yerbateronan aki na Aruba. Na final, dr. Croes a gradici Prome Minister Eman pa su gran labor pa cu nos naturalesa y a desea Eman tur clase di exito y sabiduria den ehecucion di e plan nacional di reforestacion.
Prome Minister Eman a keda impresiona cu e historia aki, y a reflexiona riba e inportancia di e mata di aloe den historia economico di Aruba cu hasta e ta parti di nos escudo nacional. Aloe tabata un di e pilaarnan economico na cual Aruba a wanta durante e temponan di secura den cual plantacionnan di otro mata no tabata logra pa provee suficiente entrada pa sostene nos comunidad, aloe si a florece. E aloe ta conoci pa su potencial medicinal pa cual Aruba tin su propio fabrica di productonan di aloe cu ta mundialmente reconoci.
“Esaki ta un momento di afirmacion di e historia di nos pais y un compromiso pa continua tambe pa generacionnan cu awe nos tin un dokter para akinan cu a tuma e inspiracion aki di su tatarabuelo pa busca den e matanan di tera, e medicina cu nos comunidad mester”, Eman a termina bisando.
https://diario.aw/categories/noticia/general/aloe-a-yega-aruba-for-di-west-africa-durante-periodo-di-sclavitud#sigProIde4ef28fbb6