ORANJESTAD (AAN) E Sociedad Interamericano di Cardiologia (SIAC), ta enfoca e aña aki e tema:
“No perde ni un batimento di bo curason” (Don’t miss a Beat”, pa recorda cu awe, Dialuna 29 di September ta E Dia Mundial di Curason”.
SIAC ta señala cu e malesanan cardiovascular ta, te ainda, e causa principal di morto di mortalidad na henter mundo, y ya no ta trata solamente di pashentnan di edad adulto cu ta diagnostica caba cu un afeccion cardiaco, sino cu tin hende cu diripiente ta bira victima di un ataca di curason, sin cu tabata tin sintoma, incluso algun deportista “sano” y na unda edad ya no ta hunga un rol. Manera ta conoci tin mucha cu ta nace cu algun situacion cardiaco congenito, por ehemplo insuficiencia cardiaco, tin cu ta wordo opera cu exito, pero tin otronan cu no ta bin na remarca pa operacion, y cu ta muri cu transcurso di tempo, y asina tin varios factor cu ta hunga un rol ademas di edad avanza, diabetes, sobrepeso y obesidad, etc.
Un combinacion di e condicionnan cu ta afecta e curason, of e slagadernan (‘adernan sanguineo’) manera ataca cardiaco, accidentenan cerebro-vascular of insuficiencia cardiaco, ta cobra bida di mas di 10.5 di hende cada aña. SIAC ta señala cu, lamentablemente, mayoria di mortonan aki ta sosode den paisnan di recursonan financiero abao y mediano. Factornan manera un dieta poco saludable, inactividad fisico, stress, consumo dañino di tabaco y alcohol, ta contribui na e hecho cu e cifranan ta sigui subi.
Dia 29 di September di cada aña ta wordo celebra e Dia Mundial di Curason (WHD), cu ta un recordatorio pa tur persona na henter mundo pa cuida nan curason di forma adecua. E campaña aki ta wordo impulsa door di “World Hearth Foundation (WHF)” y sostene door di e Sociedad Interamericano di Cardiologia” (SIAC) for di su conseho SIAComunidad.
E aña e lema di WHD ta “D’ont Miss a Beat” (no perde ni un batimento di bo curason) incentivando henter comunidad y henter e comunidad mundial pa adopta habitonan saludable y control di su salud cardiovascular.
SIAC su enfoke awe ta riba e actividad fisico di “Las Americas”. E inactividad fisico ta un factor di riesgo clave pa sufri di malesanan cardiovascular, cancer y diabetes. Y e personanan cu ta realiza actividad fisico, ta reduci entre 20%` pa 30% nan probabilidadnan di muri prematuramente.
https://diario.aw/ar/categories/noticia/general/siac-ta-enfoca-awe-cu-ta-dia-mundial-di-curason-riba-e-tema-don-t-miss-a-beat#sigProId0ff0784724