Prome expedicion tocante bayena y dolfijn na e islanan ABC

Prome expedicion tocante bayena y dolfijn na e islanan ABC

Ta mustra cu mas investigacion ta necesario

ORANJESTAD (AAN)/Bonaire: Caribbean Cetacean Society (CCS) ta wak bek cu satisfaccion riba e prome expedicion Ti Whale An Nou na e islanan ABC.

            Den luna di October, CCS a haci investigacion cientifico tocante e diversidad, distribucion y patronchinan di move di bayena y dolfijn, y tambe a analisa e menazanan cu nan ta enfrenta den e region aki.

            Durante e 20 dianan di investigacion a monitoria 8 especie, incluyendo e sperm whale chikito, orca chikito, pilot whale, sperm whale y hopi especie di dolfijn. E presencia di un cantidad grandi di bayena y dolfijn hoben, y e cicatrisnan cu a ser observa cerca hopi adulto durante mayoria encuentro, ta subraya e importancia di e iniciativa aki y e necesidad di accion local pa cu conservacion.

            E awanan di cada isla, Aruba, Bonaire y Curaçao a ser investiga durante un siman. E condicion di tempo no tabata semper ideal pa observacion. Apesar di esaki, e tripulacion di CCS y boluntarionan a logra observa e especienan di dolfijn Spinner, Pantropical spotted, bottle nose y Atlantic spotted, y tambe e especienan di bayena conoci como sperm whale, pilot whale y sperm whale chikito.

            E sperm whale chikito a ser observa tres biaha, loke ta rekeri atencion special, pasobra e especie aki ta esun mas sensitivo pa polucion di zonido. Tambe a mira hopi dolfijn hoben. Esaki ta enfatisa e necesidad di proteha e areanan di ‘kwekerij’ aki, cu ta vital pa proteccion di e especienan.

            “Nos ta contento cu e resultadonan, pero ta mas cu cla cu tin mester di mas investigacion pa haya sa mas tocante e mamiferonan marino aki. Esaki ta mustra tambe riba e importancia di expande e Yarari Sanctuary pa inclui e awanan di Curaçao y Aruba”, asina Director di CCS, Jeffrey Bernus, a bisa.

            Un total di 25 persona di e islanan a ser entrena pa Jeffrey y Stacey Mac Donald, kende ta Program Advisor di e programa di WWF-NL pa Caribe Hulandes. Esaki ta contribui na capacitacion cu ta necesario riba e islanan pa sigura continuidad local di esfuersonan pa proteha nos bayenanan y dolfijnnan. E participantenan tabata consisti di personanan cu ta traha maneho, conservacionistanan, representantenan di STINAPA Bonaire, piscadonan, nabegantenan, un studiante di biologia marino y otronan cu tin algun conocemento y amor pa lama.

            E participantenan a siña con pa reconoce e zonidonan di e dolfijnnan y bayenanan, cu a ser graba cu un microfono bou di awa. Tambe nan a siña con pa determina cua especie nan a encontra y con pa usa camaranan profesional pa saca portret di e ‘rugvin’ di e dolfijnnan y e rabo di e bayenanan (cual ta nan ‘vingerprint’) for di un distancia safe di 300 meter y pa acerca nan cuidadosamente sin crusa riba nan caminda. Esaki ta duna nos informacion tocante movimento di e diferente dolfijn- y bayenanan entre e islanan.

            Na Bonaire e cetaceonan (‘walvisachtigen’) ta proteha legalmente den e Yarari Sanctuary. STINAPA Bonaire y Ministerio di Salu, Medio Ambiente y Naturalesa di Curaçao a duna sosten na e expedicion cientifico aki. E investigacion a tuma luga den acuerdo cu Aruba Marine Mammal Foundation y Aruba National Park Foundation.

            Cetaceonan ta un especie proteha segun leynan di Aruba y no ta permiti pa perturba nan. E expedicion na ABC a ser organiza na honor di Paul Hoetjes, kende a haci trabao extenso riba tereno di conservacion di naturalesa den Caribe. E tabata un di e inspiracionnan pa funda di CCS. Ti Whale An Nou ta ser finansia pa WWF-NL y ta parti di un programa di tres aña.