Pa conmemora e di 99 aña di natalicio di Gabriel Garcia Marquez awe:
ORANJESTAD (AAN): Colombia, y pa su trayectoria internacional, mundo henter ta conmemora awe e di 99 aniversario di e nacemento di e gran escritor Gabriel Garcia Marquez, cual obranan ta traduci den varios idioma ya cu e tin asiduo lectornan no solamente na su pais natal, sino na Merca, Europa, y sigur den nos region Caribense.
Matutino DIARIO a realiza un entrevista cu señor Mirto Lacle, Linguista y Gestor Cultural, ken ta un di lectornan fiel, cu tin un coleccion di e Obranan Literario di “Gabo” manera popularmente e ta wordo yama.
Mirto Lacle a comenta cu “Gabo” ta naci na 1927, kiermen nos ta na caminda pa su centenario, pero un periodista Hulandes ta señala cu, den su sondeonan, tin caminda cu ta skirbi cu el a nace na 1927 y otro cu ta naci na 1928.
Señor Lacle a enfoca mas tanto riba e Buki “Cien años de Soledad” cu e autor a skirbi na aña 1967.
Señor Lacle a referi na e Tesis cu el traha y a presenta na Universidad di Amsterdam, tocante Garcia Marquez, lesando diferente di su bukinan, ora e tabata studia na Colegio Arubano, el a cuminza nota algun similitud, y el a bisa cu e parti ey el a les’e un caminda. E ora ey el a cuminza mira y arma e texto. El a señala cu net e tempo ey, na 1967, e autor a skirbi “Cien Años de Soledad” originalmente e tabata titula “La Casa”, pasobra den e casa unda el a crece cu tur su tianan soltero, e wela, tabata tin contamento di cuenta y den e cas ey tur cos tabata tuma lugar. E ora ey el a cambia e titulo di e Obra pa Cien Años de Soledad.
Esaki ta casi un siglo unda e ta describi como e nacemento di e pueblo mitico “Macondo” cu nan a yama “Arracataca”.
“Kiermen cu eynan el a keda funda, y nos ta mira den siete generacion, reparti na 20 episodio, Gabriel Garcia Marquez ta mustra e nacemento, pero tambe loke nos ta yama e binimento y caida di loke nos ta yama ‘United Fruit Company’ cu ta un multinacional cu a bini y mustra bo con e Mericanonan ta bin, uza y despues bandona”, Mirto Lacle a comenta. El a sigui bisa cu esaki ta nifica cu den e ciudad mitico aki, unda tin poco hende, pasobra un di e figuranan mas grandi di e buki ta esun cu ta guia henter e pueblo ey (Jose Arcadio Buendia), ken poco, poco e ta cuminza perde esey, pasobra ta bin hendenan nobo, migracion mescos cu na Aruba. “Awe mi ta papia di Ciclo Macondo, cu ta un ciclo y un ciclo ta cera”, Mirto Lacle a relata.
Esaki ta e prome parti di nos entrevista, cu lo sigui cu mas dato den transcurso di e siguiente dianan. Señor Lacle a duna di conoce cu lo no tin awe ningun acto special pasobra lo warda pa e otro aña cu lo celebra e cien aña di nacemento di e autor Gabriel Garcia Marquez, pa bin cu lo rindi honor na su bagage literario.