Un di e temanan cu tin Hulanda y Aruba cu diferencia di opinion ta esun di e 'Wever-Croes Norm'

Un di e temanan cu tin Hulanda y Aruba cu diferencia di opinion ta esun di e 'Wever-Croes Norm'

ORANJESTAD (AAN):  Premier Wever-Croes a duna di conoce den conferencia di prensa dialuna cu dos di e temanan cu tin Hulanda y Aruba cu diferencia di opinion, e prome ta e 'Wever-Croes Norm', cu ta e Landsverordening normering topinkomens'.

Na Aruba a mira cu cierto directornan di companianan estatal tabata gana entre 5 pa 10 biaha mas hopi cu Minister Presidente.

E ta comprende cu ta e companianan aki e materia cu nan ta maneha ta hopi tecnico, dificil pa haya hende, pero no por hustifica cu ta gana asina mas hopi cu e funcion cu ta carga cu tur e responsabilidadnan di e pais, a bisa.

Ta dicidi cu ta bay bin cu un ley cu ta maxima e salario di un director di un compania estatal na 130% di e salario di un minister presidente. Esey ta un ley cu a traha riba dje caba y ta cla pa wordo trata, pero e ora Hulanda a cay aden, e mandatario a remarca.

Hulanda a bisa cu tin cu baha e porcentahe aki mas y tambe tin cu haci algo cu e pensionnan di e ministernan. Tur esaki ta trahando riba dje. Pero a resulta cu e prome minister di Aruba su salario ta hopi mas abao cu prome minister di Corsow y hopi mas abao cu prome minister di Sint Maarten, Wever-Croes a splica.

Hulanda a bin impone e regla di 130% riba tur tres isla sin duna espacio pa por ahust'e, locual ta pasa ta cu e salario di minister presidente di Aruba, e maximo ey di 130% ta bay cay hopi mas abao cu Corsow y cu Sint Maarten.

Consecuentemente, un director di un compania estatal aki na Aruba, cu ta haci e mesun trabao cu esun na Corsow of Sint Maarten, ta gana hopi menos cu esun na Sint Maarten. "Esey por causa brain drain' y esey nos no kier", a expresa.

A mira caba cu tin specialistanan na hospital cu ta lagando nan trabao na Aruba pa bay traha na Bonaire pasobra eynan nan ta gana mas y nan no ta corta den nan salario y esey ta 'brain drain' y na Aruba no kier esey, a bisa. Ta prefera di tin 'brain gain'.

Esaki ta un di e puntonan cu Hulanda ta haya cu Aruba mes mester hacie y stop di worry cu Corsow y Sint Maarten. Esey ta un cos cu Premier Wever-Croes kier papia cu Hulanda ainda riba dje.

Na Aruba no tin mucho problema cu e ley aki pasobra kier e ley aki na Aruba. Tabata kier pa e ta algo regional, pero si esey no logra lo hacie pa Aruba, a señala.