Reino mester discuti desaroyo preocupante Universidad Hulandes

Reino mester discuti desaroyo preocupante Universidad Hulandes

Hulanda ta e pais principal pa estudionan avanza na Aruba

*Situacion financiero Hulanda ta exigi medidanan enseñansa

*Sistema educacional Hulandes cu demanda internacional halto 

ORANJESTAD(AAN)—Na varios ocasion DIARIO a bati alarma pa e hecho cu den seno di Reino, atencion semper ta wordo dedica na problemanan na e teritorionan Hulandes den Caribe y no ta duna suficiente atencion na desaroyonan preocupante na Hulanda.

Mientras tanto na Hulanda como den Caribe, Reino Hulandes ta disfruta di temporada di vacacion, e situacion financiero di mundo di enseñansa na Hulanda ta na discusion.

Hulanda ta conoci pa un nivel educacional sumamente halto y su diplomanan tin reconocemento mundial, loke ta haci cu e atencion di otro paisnan pa estudio na institutonan Hulandes, ta halto.

Pa Aruba, e sistema educacional di Hulanda tin un balor sumamente grandi pasobra e sistema Arubano ta basa riba fundeshi Hulandes, cu ta haci cu e diplomanan otorga dor di instancianan di Aruba tambe tin reconocemento mundial sumamente halto.

Na e momentonan aki, problemanan financiero ta bati na porta di Hulanda, manera for di 2023 DIARIO continuamente a adverti y a presenta como motibo di preocupacion pa Aruba tambe.

E situacion financiero di Hulanda ta exigi medidanan  y asina reduccion di gasto di parti di Gobierno Hulandes, cu for di 2023 a anuncia, cu mester economisa.

Medidanan di Gobiernoi ta wordo anuncia actualmente y ya diferente institucion educacional Hulandes di importancia a mustra riba problemanan financiero cu nan ta spera, loke lo haci cu nan tambe mester tuma medida.

E hecho cu e cantidad di mucha cu ta nace a baha, tin resultado pa instancianan educacional rond mundo cu tin menos alumno cu mester bay school y entrega placa cu nan estudio ta exigi.

Ya instancianan importante y reconoci na Hulanda, a mustra riba nan problema financiero cu solamente lo empeora cu caida den e cantidad di estudiantenan cu ta percura pa nan ingreso.

E Gobierno di Hulanda mester baha su gastonan cu mas cu 200 Miyon Euro pa loke ta trata educacion avanza y ciencia.

Ta e intencion pa baha e fondo di investigacion y ciencia anualmente cu 150 Miyon Euro.

Universidadnan Hulandes a splica Gobierno di Hulanda kico esaki lo nifica pa nan. Mientrastanto, manera informantenan di DIARIO na Hulanda y na Aruba a mustra, mester cuminsa atende cu e asunto aki, cu ta sumamente serio pa Aruba tambe.

Dos Universidad cu ya a duna di conoce cu nan lo pone un fin na nan plannan pa construccion nobo ta universidadnan di Groningen y Radboud di Nijmegen.

Informacionnan cu a mira luz a splica cu por ehempel e gastonan di Radboud ta subi, loke ta nifica cu su prioridadnan mester wordo ahusta.

Manera informantenan a trece dilanti, mester cuminsa atende cu e asunto aki den publicidad na Aruba.

Combersacionnan entre Aruba y Hulanda mester tuma lugar riba diferente tereno pero tambe mester bini mas informacion na e poblacion y tur gremio ya cu educacion avanza ta e base pa un bon porvenir di tur sector na Aruba.

E calidad di educacion Hulandes a dicidi sigur pa desaroyonan mundial na Aruba den e region.

Kico awor e medidanan cu lo tuma na Hulanda lo por nifica pa studiantenan Arubano pero tambe henter e comunidad, mester bira topico importante di discusion den tur sector cu na un forma of otro lo ta directamente envolvi den nan resultadonan.

DIARIO ta den contacto directo cu varios fuente importante den Reino pa asina informa Aruba di desaroyonan riba e tereno aki.