Prijs di flete no a subi, locual a subi ta e “bunker surcharge”

Prijs di flete no a subi, locual a subi ta e “bunker surcharge”

Francis Saladin di CUA ta aclarea:

*No mester confundi flete cu’ bunker surcharge’ 

ORANJESTAD (AAN)--  Comerciante Francis Saladin, miembro di e organizacion “Comerciantenan Uni Aruba” (CUA), den entrevista cu Matutino DIARIO, a elabora tocante e tema di costo di flete, unda a aclarea cu esaki no a subi sino locual a subi ta e “bunker surcharge”.

Segun Saladin, esaki ta un topico cayente actualmente. “Claro, cu e guera cu a cuminza na Iran, mesora ora nos papia di petroleo, prijs di crudo a subi pasa cien  dollar pa bari, anto claro, inmediatamente esaki tin consecuencia riba e flete. El a comenta cu, casualmente, nan a ricibi un carta di e compania “King Ocean” na unda nan ta bisa cu nan a subi e bunker charge. “Aki ta unda tin hende ta confundi e flete cu bunker surcharge. Nan a subi’e cu 3.5 biaha, cu ta hopi. Petroleo no a subi 3 pa 4 biaha. El a subi di 30 pa 40%. Pero, e prijs di bunker surcharge a bula di 140 pa 2,270 of algo asin’ey, y pa draai containernan, mescos” Saladin a comenta.

Francis Saladin a splica cu e flete no a triplifica. Ta e bunker surcharge nan kier a papia di triplifica.

“Bunker surcharge ta algo cu a bin desde añanan 70, tempo cu tabata tin crisis den petroleo, anto Pa e companianan doñonan di barco, pa nan no mester cambia e flete constantemente, nan a inventa e tempo ey un bunker surcharge na banda, y esaki ta un manera di calcula, e ora ey, e base di e petroleo y e fluctuacion den cuanto e ta subi anto haci un calculacion, depende si ta avion of crusero, of si ta container. E ora ey, no mester ahusta e contract di flete. E prijs di flete ta keda mescos pero e bunker surcharge si ta cambia: e ta fluctua, e ta subi, ta baha, segun e prijs di petroleo subi of baha”, Francis Saladin a comenta.

El a agrega cu e ora ey e ta causa confusion den pueblo, tin hende no ta compronde, anto nan ta papia cu prijs di flete ta subi tres biaha.