Personanan cu a haya Covid-19 por ta experimentando algun disfuncion cognitivo

Personanan cu a haya Covid-19 por ta experimentando algun disfuncion cognitivo

Melba Croes-Yanez: *Mester tin cuidao y no asocia esaki mesora cu Alzheimer

ORANJESTAD (AAN): Dr. Melba Croes-Yanez, Presidente di Fundacion Alzheimer Aruba a duna di conoce cu esaki ta e di 18 aña cu e fundacion ta teniendo su conferencia di prensa den cuadro di e 'Teal Ribbon Week'.

E biaha aki a tene e conferencia di prensa na Cathrin Daycare Center y kier a probecha e oportunidad pa felicit'e pa e trabao cu nan ta cuminsa aworaki riba e tereno di cuido di clientenan cu problemanan neuro-cognitivo, a bisa cu antes tabata wordo yama demencia.

E concepto aki di demencia (sin mente) a cambia y desde 2013 ta usa e palabra neuro-cognitivo of sino ta trata di un malesa ta trata di cambia na cognitivo, Melba Croes a indica.

El a probecha pa introduci nan vice presidente Jenny Montiel como tambe Violet Godet cu ta fundador y directora di e centro diurno Cathrin.

Dr. Croes a laga sa cu pa motibo di Covid-19, for di aña pasa caba nan a cuminsa trece informacionnan dilanti. Pero e aña aki tin mas informacion cientifico cu ta elaborando riba e parti di e problemanan cognitivo post-covid.

E hendenan cu a recupera di e virus aki nan tin residuo di e malesa aki. Aunke e no ta bay riba e parti medico, a señala, e ta bay riba e parti cu ta concerni e fundacion, cual ta e parti di di disfuncion cognitivo.

E hendenan cu a bay den ICU (cuidonan intensivo) esey ta un grupo cu ta haya e nomber di 'Post ICU Syndrome'. Locual e cientificonan ta raportando for di aña pasa y aworaki ta bin mas y mas informacion tocante di e efectonan di 'Post ICU Syndrome', pero tambe di esnan cu a recupera pero cu no a bay den ICU, a splica.

Locual tambe ta mira ta cu esnan asintomatico cu tambe a pasa door di e virus di Covid-19 tambe ta mira efectonan cognitivo cerca nan. Personanan cu a keda cas y cu a bira malo tambe ta presenta e efectonan mas leve di e sindrome aki, Melba Croes a duna di conoce.

E efectonan cu e personanan aki ta sinti ta manera un nubia den nan mente. Tambe ta haya cu e perdida di olfato tambe ta un di e partinan cu ta mustra cu ta duna problema den e cerebro, a agrega.

Cientificonan ta menciona cu esnan cu ta drenta den ICU nan ta experimenta problema cu memoria y PTSD (Post Traumatic Stress Disorder).

Tin personanan cu ta experencia problema por ehempel cu matematica, cu e parti verbal y tambe e parti di huicio (rasonamento). Esaki ta algun di e partinan cognitivo cu por wordo menciona, cu como neuro-psicologo ta mira den otro aspectonan cu no ta precisamente Covid.

Pa loke ta e parti neuro-cognitivo di tipo Alzheimer ta asina aki cu tur e aspectonan aki cu a wordo menciona di disfuncion cognitivo tin di haber cu e parti di diagnostico cu e aña aki ta central mundialmente.

Esaki ta wordo confundi hopi biaha cu e parti di Alzheimer. Esaki ta e mensahe cu Dr. Melba Croes -Yanez tabata kier a duna, cu mester tin cuidao di bay pensa cu pasobra ta mirando e sintomanan aki  di bay  asoci'e cu Alzheimer ((cu ta relaciona cu un disfuncion neuro-cognitivo).