Negoshi ilegal, hamber y migracion forzoso ta menasa 2023!

Negoshi ilegal, hamber y migracion forzoso ta menasa 2023!

Telecomunicacion e gran aliado di aumento crimen internacional

*Prijs Europeo di cocaina lo a subi cu 25 porciento den pandemia

*Networknan grandi a fortifica nan mes cu tecnologia moderno 

ORANJESTAD(AAN)—“Pa por entrega publico informacion cu por aporta na cambio, mester investiga tur aspecto envolvi y sigur rapportnan di entidadnan internacional, cu ta duna e imagen corecto di loke a pasa ora mundo a sconde pa Covid-19.”

Informacion concreto di DIARIO di fuentenan internacional y local, ta deshaci di e pensamento cu e pandemia di Covid-19 a kibra e base di negoshi ilegal, cu ta e cuna di un aumento internacional di crimen

Rapportnan internacional ta mustra cu e tempo di medidanan manera lockdown, a bira tempo di planificacion pero tambe tempo di movecion pa gruponan internacional cu ta participa na negoshi criminal.

E resultadonan di e Guera di Ukraine a empeora un situacion di desaster, cu mundialmente ta fomenta mas y mas criminalidad.

“Negoshi ilegal a uni na hamber y migracion forzoso mientras e pandemia sigur a percura pa telecomunicacion haya un lugar mas pronuncia den intercambio humano mientras cu trafico maritimo a continua,” informantenan a continua.

Na entrada di 2023, e resultadonan di guera a uni na prijs di petroleo cu a bira inflacion pero tambe na un migracion forzoso na cantidad di pais.

Hamber a aumenta drasticamente na mundo y hamber ta uno di e armanan mas poderoso cu ta wordo uza dor di mundo di criminalidad.

“Hende cu hamber cu no ta mira solucion pa su situacion, ta acepta tur placa cu nan por haya pa sobrebibi den e gran mayoria di caso,” informantenan ta indica.

Un hende cu por muri di hamber, hasta ta enfrenta peligernan serio como unico solucion pa e sobrebibi, a bini dilanti.

“Te ainda mundo no kier realisa cu existencia di refugiado ta crea un aumento di hende desespera cu mester lucha pa nan bida. Pa haya e medionan necesario, nan ta wordo uza den hopi caso pa transporta droga na forma ilegal pero tambe otro productonan cu tin balor grandi,” a bini dilanti.

A wordo mustra cu Aruba tampoco a scapa y cu Aruba ta continuamente den estado di alerta nacional pa droga pero tambe otro negoshi ilegal.

“Bandanan di crimen internacional no conoce pordon. E hecho cu participantenan na e negoshinan di droga y den tur otro ramo di ilegalidad, no por presenta nan mes abiertamente na publico, ta haci cu nan nomber no ta aparece riba e lista di personanan na peliger y nan no por busca proteccion pa nan mes,” a wordo splica.

Cu e pespectiva di recesion, cu ya a bati na porta, Aruba mescos cu tur parti di mundo mester tene na consideracion, cu crimen lo sigui crece riba tur tereno posibel.

Ladronicia di informacion cu hende inocente ta suministra na companianan via internet, ta parti di e peliger cu tecnologia moderno a crea.

Cautela sigur mester wordo practica ora ta suministra informacionnan sigur riba internet, aunke companianan y instancianan mester realisa tambe cu nan mester proteha nan informacionnan contra invasion di criminalnan haciendo uzo di tecnologia moderno.

Rapportnan oficial internacional ta mustra cu nunca prome cu e pandemia Covid-19 crimen interncional a haya un push manera el a conoce y asina tambe oportunidad pa reforsa su mes y actua na forma mucho mas efectivo.

Cuerponan di Polis local, sigur di paisnan chikito, no por enfrenta e realidad aki riba nan mes.

Uza e realidad criminal di Aruba pa hunga politica, lo ta destructivo pa Aruba, cu hustamente mester di union cu otro paisnan pero tambe den su poblacion.

A wordo mustra na DIARIO cu e peliger mundial di un criminalidad creciente, ya ta topico den Reino cu a tuma medidanan pa enfrenta futuro.

Informacionnan ta papia di e preocupacion grandi di Hulanda como parti di Europa, cu lo ta registra networknan grandi di crimen organisa dor di bandanan internacional, cu a fortifica nan mes durante Pandemia.

Na Europa por ehempel prijs di cocaina lo a subi cu 25 porciento den tempo di pandemia, ora mundo di criminalidad den un mundo cu a isola hende, si a logra expande.

No mester perde for di bista cu Aruba ta un conexion estatal entre Europa y America y pa combati criminalidad e union cu Europa conoce den Europol por ehempel, mester sostene Aruba tambe den un temporada sumamente peligroso ora recesion crea mas hamber.

Rapportnan internacional ta papia di un aumento den confrontacionnan entre hefenan y personanan cu nan ta uza pa nan negoshi den crimen organisa.

Riba tereno internacional, e cantidad di morto lo a aumenta.

Informantenan ta sigui spierta pa e peliger cu entrada ilegal ta trece no solamente pa e nacion pero tambe pa cada miembro di poblacion, cu inocentemente por bira victima di un problema mundial serio.

DIARIO lo sigui informa Aruba cu asistencia di expertonan internacional.