Industria di Turismo awe uno mas compleho door efectonan di Covid

Industria di Turismo awe uno mas compleho door efectonan di Covid

Parlamentario Setty Christiaans-Yarzagaray (MEP):

ORANJESTAD (AAN): Durante e ultimo reunion cu comision fiho di Turismo riba e comision su invitacion, Parlamento a ricibi un presentacion amplio di ATA unda nan a comparti informacion di nan vision, plannan pa 2022, estadisticanan di situacion actual, comparacion di recuperacion cu region di Caribe, presupuesto di ATA Pa 2022 y un bista financiero pa mas aña.

   Ehecutivonan di oficina di Turismo (ATA) a cuminsa cu e informacion di Aruba su dependencia riba e industria Turistico. Esaki a worde treci dilanti door di rapportnan di tanto IMF riba impacto di Covid-19 como WTTC (World Travel & Tourism Council).

   Importante cu a worde treci dilanti na e punto aki ta cu na final di dia loke ta mas importante ta e placa cu e sector aki ta genera pa draai Aruba su economia cu nan ta referi como “Tourism Cerdits”. ATA tin un rol importante den esaki mirando cu ta nan ta haci mercadeo pa Aruba y nan ta dirigi nan esfuersonan riba gruponan particular cu por optimalisa entrada di e gruponan aki di bishitante. Ademas cu ATA ta dirigi pa optimalisa Tourism Credits, ATA ta traha a base di e modelo di mercadeo “high value low impact”.

   ATA a informa tambe kico por spera desde 2022 padilanti. A señala cu pa pronosticonan di 2022 padilanti tin factornan interno cu por hunga un rol pero tambe factornan externo. Posibel factornan interno cu mester tene cuenta cu ne ta adicion na e inventario di cantidad di camber di hotel mirando cu tur camber extra ta come di e mesun bolo. Pero tambe e presion cu esaki por causa riba prijs pa camber. Un otro aspecto ta pa mantene e sentimento di e bishitante pa cu producto Aruba uno positivo.

   Factornan externo importante pa menciona cu ta afecta turismo ta cu despues di pandemia casi “Business Travel” a stop di existi. Mirando cu hopi reunion ta na un forma virtual desde Covid door di restriccion di biahamento a causa cu e grupo di bishitantenan aki a cay mundialmente. Pa por recupera e cantidad di bishitante di nivel di 2019 mester reemplasa e bishitante pa esnan cu ta biaha pa placer (”Leisure Travel”). Pero e competencia pa e grupo aki ta mas gandi. Otro aspectonan di factornan externo ta manera inflacion na e pais di origen y e efecto riba e mercado di labor na pais di origen. Tambe tin e hecho cu e mundo corporativo a switch di lugarnan.

   Sin conta mes e olanan cu e pandemia ta causa cu por afecta turismo cu por ta factor tanto externo como interno. Pues por bisa cu awe tin mas complexidad den e mundo di biahamento cu por ta di prome cu biaha, por ehempel haci test y tene cuenta di cada pais nan exigencianan hasta durante estadia te cu ora mester biaha back pa pais di origen cu tambe tin protocolnan pa tene cuenta cu ne.  Tur esakinan ta trece cu ne extra carga cu ne pa e biahero.

   Mester bisa si cu ATA den su informacion brinda a indica di tin strategianan na su lugar cu base di estudio con miho pa ataca tur factor segun prioridadnan stipula. Na mes momento ta keda enfoca riba nan modelo di “high value low impact” sperando di logra mas cu ta posibel proyeccion haci pa e aña aki cu mirando e scenario mas optimista ta indica cu Aruba por yega back na nivel di cantidad di bishitante di aña 2019 back.