Hospital di Aruba a perde hopi entrada incluyendo pashentnan di Bonaire pa MRI

Hospital di Aruba a perde hopi entrada incluyendo pashentnan di Bonaire pa MRI

A cera un Sala di Operacion y di Endoscopie aworaki durante crisis den Hospital

  • Edificio a bira mas grandi pues mas gasto
  • Ya caba tin tardanza pa haya resultado di Lab 

ORANJESTAD (AAN) Esaki ta un relato completamente coregi di declaracion di Gina Maduro, President di Sindicato ABV, den entrevista cu DIARIO a expresa cu loke ta pasando na hospital ta un crisis, debi cu di principio no a duna mas placa, y awor a escala y tur cos a bira peor.  DIARIO ta ofrece disculpa pa erornan publica algun dia pasa.

   President Gina Maduro a admiti cu Sindicato di Nursenan, ABV, a ser poni direct na altura cu Hospital tin un deficit (‘tekort’).   Y ta apunta tur esaki cu e gastonan di Hospital di Aruba a aumenta drasticamente, cu diferente factor, entre otro gastonan medico. E remedi y materialnan a subi cu entre 25 te cu casi 30%. Pues tin un aumento drastico den esey.

   Corda cu awor compara cu antes, e edificio tambe tin expansion, y awor gran parti ta cla, tin e gasto di extra uzo di awa y coriente, y esakinan tur a subi.

   Na comienzo, e area di edificio di Hospital tabata solamente 18.000m2 den tamaño.  Pero awor cu tur renobacion, Hospital di Aruba ta cubri un superficie di 35.000m2.  Fuera di esey awor tin dos Toren, esta Toren A y tambe Toren B, y tur esaki ta pone gastonan subi.

   Pashentnan di Bonaire: Tambe un di e situacionnan ta cu e di tres fluho di placa (‘derde geld stroom’) a cay afo y pashentnan cu tabata wordo manda for di isla di Bonaire pa haya nan MRI na Aruba, etc., tur esey a stop.  Pasobra awor Bonaire a bay busca servicio na otro caminda.  Segun ABV, esey ta bin debi cu tabatin situacionnan interno na Hospital.

   Gina Maduro a agrega cu semper Hospital tabata tin deficit cu tabata yena cu “derde geld stroom” pero unabes esaki cay afo no tin manera mas pa yena e bashi aki, y esey a pone cu e situacion a bira hopi alarmante na Hospital.

   “Y no ta di awo e t’asina. Hospital a manda diferente carta y a tene diferente combersacion cu AZV. Directiva di ABV a sinta tambe cu e Hunta Directiva di Hospital; Raad van Toezicht a pone nan tambe na haltura di e situacion. Di nan parti nan tambe a sinta cu AZV, y hasta cu Gobernador a sinta pa señala e situacion aki, cu ta un situacion hopi delicado y hopi serio si ta sigui den e forma aki. Pero di parti di AZV mes tin combersacion pero e solucion cu ta wordo duna no ta uno apto pa e urgencia aki”, Gina Maduro, presidente di Sindicato AVB a señala.

   Tin tardanza caba na Laboratorio: Pasobra Hospital ta ricibi cada 2 siman e suma di 8,2 miyon Florin.  Pero tin un deficit di 800.000 Florin.  (Pues e gastonan ta 9 miyon Florin).  Pues pa 1 luna, Hospital ta bay den cora (deficit) cu 1,6 miyon Florin.

   Loke AZV ta haci ta duna un adelanto di e lumpsum aki, y ta kit’e bek, sin cu ta duna algo extra.  Asina e ta keda acumula, y problemanan ta escala.

   Con e situacion ta awor?  Segun Gina Maduro, aworaki e salarionan ta cubri, pero e companianan cu ta suministra material no por haya nan placa como debe ser.  Esey ta pone cu debi cu tin gasto halto, na Laboratorio tin tardanza pa haya resultado, pasobra tin scarcedad di cierto material pa yuda den analisis quimico den Laboratorio. “Tur esaki ta bay tin consecuencia pa e cuido mes,” Maduro a bisa. 

   A cera un Sala di Operacion: Gina Maduro di Sindicato ABV a agrega cu hasta Docternan Specialista a manda carta via e Asociacion ASHA, y tambe VMSA, pasobra nan ta mira e urgencia como cu desde 1 di Juli 2026 tin un Sala di Operacion cera, y tambe tin un Sala di Endoscopie cera.

   Dia 27 di Augustus a dicidi pa keda nan cera te cu luna di November 2026, pero e ta bay a costo di e salud y cuido medico.  Ta e aseguradonan di AZV ta esnan cu ta sali perhudica.

   Docternan Specialista a indica cu nan ta duna un deadline di 7 dia pa bin cu solucionnan temporal y urgente, pasobra si keda den e situacion aki, no ta keda nada otro di bay na Inspectie IVA y bisa cu nan no por carga e cuido medico mas.  Algo hopi alarmante mes.