Gabinete Wever-Croes a logra pa Conseho di Minister di Reino revoca e ley di RAft

Gabinete Wever-Croes a logra pa Conseho di Minister di Reino revoca e ley di RAft

Despues di añanan di negociacionnan intenso cu Hulanda

ORANJESTAD (AAN): Diabierna mainta durante un Conferencia di Prensa di Gobierno di Aruba, Prome Demisionario Minister Evelyn Wever-Coes a elabora riba e inicio di e proceso pa cu e ley di RAft.

  Pandemia Covid-19: Prome Minister a splica cu ora cu Covid a bati na nos porta, Gobierno di Aruba mester a cera frontera, introduci shelter-in-place y toque de queda pa asina baha e riesgo di contagio y salba bida di hende. Na momento cu niun turista por a drenta Aruba, y no tabata tin entrada, Gobierno mester a acudi na Hulanda pa ayudo financiero, cual a worde duna na Mei y Juni 2020.

   Despues di esaki Hulanda a informa Gobierno cu nan lo por sigui yuda financieramente  solamente si Aruba bay di acuerdo cu dos ley di Reino, cual ta e ley di CHE, cu despues a bira COHO pa Aruba, Curaçao y Sint Maarten, y e ley di RAft cu tabata pa Aruba so.

   Rijkswet CHE/COHO y RAft: Prome Minister a indica cu desde comienso, Gobierno tabata sa caba cu niun di e dos leynan di Reino cu Hulanda a presenta ta bon pa Aruba. Gobierno a reuni cu varios stakeholder, gremionan sindical y comercial y politiconan pa asina crea un "front" nacional di con pa atende cu e tema aki.

   Gran mayoria no tabata di acuerdo pa Aruba acepta e leynan aki sino pa bay sigui negocia, y aki ta unda cu Prome Minister a bay Hulanda pa atende e Conseho di Ministro di Reino na unda mester a tuma un decision, y avisanan cu Aruba no lo acepta e leynan manera nan ta y kier sigui negocia.

   Negociacion cu Hulanda: Asina e negociacionnan a cuminsa bou di hopi presion y inseguridad. Esaki a continua te na November ora cu Aruba a logra yega na un acuerdo cu Hulanda pa manda e leynan aki den proceso mientras ta sigui haya placa presta di Hulanda pa yuda salba bida di hende.

   Prome Minister a expresa cu 13 di November 2020 tabata un dia hopi dificil pa su persona, mirando cu e mester a firma pa bay di acuerdo pa manda e leynan aki den proceso. Pero, el a sigui palabranan di su omo, nos libertador Betico Croes, cu semper a bisa cu tin biaha bo mester dal un paso back atras pa bo por bin back cu pasonan mas grandi dilanti. Esaki ta husto loke Prome Minister a haci, pasobra e no tabata tin otro opcion. Hopi ta esnan cu a critica e decision aki, pero sin e firma, Hulanda no lo manda placa pa Aruba y e ley ya caba a cuminsa cana pa Raad van State.

   Conseho Raad van State: Prome Minister a indica cu na Maart 2021, Raad van State a emiti su conseho riba e 2 leynan. Specialmente riba e RAft, e conseho tabata hopi negativo.

   Despues di e consehonan aki, Gobierno a sigui negocia cu Hulanda cu mas enfasis riba e COHO y e CHE hunto cu Curaçao y Sint Maarten.

   Acuerdo mutuo ‘onderlinge regeling’/RAft: Na April 2023 e COHO a worde bari di mesa y a bin un acuerdo mutuo. Pa loke ta e RAft a sigui negocia y na Mei 2024 a yega na un acuerdo cu lo revoca esaki y lo sigui negocia pa yega na un otro tipo di rijkswet. Y awe, Februari 21, 2025 e RAft a worde revoca y ta pasa pa pasado.

   Aki Prome Minister a declara riba Diabierna mainta: “Mi ta sumamente contento cu e ley di RAft a worde revoca paso e no tabata bon pa Aruba. Mi kier a gradici tur esnan cu a yuda nos den e proceso largo aki. Danki na nos profesionalnan, nos Parlamento, Conseho di Ministro, pero specialmente na Minister di Finansa Xiomara Maduro pa su determinacion, vision y e bon maneho financiero cu el a hiba. Si Aruba no a demostra cu nos mes por haci'e sin e RAft,  awe e ley aki lo no a worde revoca.

   Ta importante si pa enfatisa cu Aruba tin supervision financiero cu ta ancra den ley di LAft. Hulanda a indica cu nan lo presta Aruba e 916 miyon Florin durante Covid na un interes di 6.9%. Si Aruba ta dispuesto pa regla supervision financiero den un ley di Reino, nan lo baha e interes. E negociacionnan aki ta andando y ta bayendo bon. Si logra pa e ley keda cla y entrega pa 1 di Mei 2025, e interes lo baha na 3.4%”.