Economia Arubano den mundo di cambio!

Economia Arubano den mundo di cambio!

Proyeccion futuro necesidad comercial Aruba cu realidad nobo

*Cambio di clima lo exigi inversion constante y hasta impredicible

*Maneho tur sector ta exigi e salida di debe y creacion reserva acelera 

ORANJESTAD(AAN)—Hende ta central, ta e tres palabranan cu generalmente ta wordo uza pa describi e funcionamento democratico.

“Hende ta central” ta keda palabranan bashi si e hende no conoce, no acepta of no wordo permiti pa acepta su responsabilidad den e funcionamento di su pais a base di su talentonan y conocemento.

Na e momentonan aki, Aruba ta parti di un mundo cu a drenta e ambiente di un cambio total.

Ora tin cambio general, cada parti di e totalidad, mester prepara su mes pa e cambio loke ta nifica cu tur sector mester adapta nan mes na e realidad nobo, cu DIARIO na 2023 a haci central den su labor como fuente di informacion di Aruba.

September 2023 a drenta su ultimo etapa y October 2023 ta bati na porta.

E ultimo trimester di aña ta exigi vigilancia continuo di tur miembro di comunidad, di tur sector cu mester observa nan cambionan comun.

E hende ta central.  Esaki pues ta e punto di salida. Comunidad mester sirbi hende, mester sirbi Pueblo, mester sirbi poblacion cu ta cambia continuamente cu un mucha cu ta nace, un hende cu ta despedi di e mundo aki, un trahador nobo of empresario nobo cu ta bira activo na e pais pa no lubida e mucha cu ta yega na man di su mayornan cu ta establece nan mes na Aruba.

Comunidad ta cambia cada seconde, na momento cu DIARIO cada seconde mester busca informacion tocante e cambio acelera di clima, cu a produci tormenta cu a zak for di Noord pa alcansa Aruba, cu segun tanto hende no ta parti di e ruta di horcan.

Calor, secura, cambio di oceanonan, menos pisca den laman, menos yobida dushi pa dam y mas peliger di yobida y biento peligroso pa e pais, cu mester ricibi turista.

Comunidad mundial ta cambia cada rato. Esaki ta nifica cu e turistanan cu ta bishita Aruba ta cambia continuamente mescos cu nan forsa di compra y exigencianan.

Na tanto occasion DIARIO a splica e transicion cu turismo na Aruba tambe a conoce di e turista di edad avansa cu tabata yega cu placa di e temponan di oro despues di guera, pa e turista actual cu den mayoria di caso ta uza sistema di credito pa subi barco of avion.

Sector comercial y laboral di Aruba mestert adapta su mes na generacionnan nobo di turista cu otro tipo di interes den e compra cu nan lo haci na Aruba, te caminda nan cartera ta permiti.

Cuanto turista ta bini, cuanto trahador mester y con mester prepara pa in suficiente y trahador bon prepara?

Proyectonan cu ta wordo ehecuta dor di mundo local di turismo ta atende cu e parti aki, mientras sector industrial di Aruba mester percura pa otro necesidadnan di turismo pero tambe di funcionamento di henter e pais.

Esaki ta hiba nos awor na e exigencia grandi di economia nacional, cu a keda confirma durante e pandemia Covid-19, cu ta diversificacion di economia den cual ta tene na consideracion cu e realidad cu pa comercio sirbi comunidad, e mester produci e base necesario.

Industrialisacion di Aruba ta sirbi Aruba? Proyectonan cu ta wordo atrae y lo produci trabou y entrada pa mantene economia bibo, ta bisa cu si.

Proyectonan comercial grandi di Aruba, lo sirbi e necesidad basico di e Arubiano y economia di Aruba tambe.

Aruba tin personal prepara pa ampliacion economico? E planificacion laboral di Aruba ta visibel y den proyectonan comercial ta tene cuenta cu e oferta profesional di trahador na Aruba?

Esaki ta hiba nos na e pregunta crucial. Te con leu Aruba por sigui amplia su economia y su sector laboral, cu ta bay exigi inversionnan enorme debi na cambio mundial?

Un “overheated economy” (economia demasiado cayente) ta peligroso pasobra e ta afecta sigur e necesidad humano cu e pais por atende.

Migracion ta bira importante sigur en bista di e cambio di posibilidad di e Arubiano na e sector laboral y comercial activo, debi na edad mas halto cu hende ta alcansa y cu hende mester por financia cu su entrada.

Central ta bay bira e pregunta grandi. Gobierno, sector empresarial, sector laboral ta prepara pa inversionnan cu mester haci? Sindicatonan tambe tin reservanan pa enfrenta shocks?

Conclusion di e analisis ta keda pregunta: tur sector ta prepara financieramente pa un futuro, cu no ta permiti peligro di debe y ta exigi un base solido cu ta cuminsa cu maneho financiero sano den tur sector?

Responsabilidad ta confronta comunidad y hende, na caminda pa 2024!