Bista di Evelyn Wever-Croes mester keda fiha riba Betico Croes

Bista di Evelyn Wever-Croes mester keda fiha riba Betico Croes

Cantidad di desaroyo inespera atrobe na entrada di un futuro nobo --- *E recuperacion di Status Aparte ta exigi prioridad elemento basico --- *Ausencia di e lider y grupo planificador y e base planifica na 1986

ORANJESTAD (AAN)-  Pa por comprende loke a pasa Aruba, mester mira e momento actual den luz di e momento mas importante den historia moderno di Aruba, cu tabata Maart 1983 ora Reino a bay di acuerdo cu e Status Aparte di Aruba, manera presenta dor di Betico Croes.

Ta pasobra Aruba a haya Status Aparte, Aruba awe (sin necesidad di concenso cu Antia Hulandes) por tuma su decisionnan riba su destino.

Dos elemento importante ta bini dilanti.

Status Aparte tabata e lucha cu Aruba a hiba despues cu su lucha anterior pa separacion a fracasa.

Betico Croes a inventa un formula nobo pa hiba un lucha pa logra autonomia di Aruba. Un concepto nobo, den cual el a haci uzo di leynan internacional pero tambe a traha riba elementonan no estatal di Status Aparte.

Status Aparte a wordo introduci dor di Betico Croes pa logra autonomia di Aruba na un forma cu hasta por a termina den soberania, cu Betico Croes a alcansa na 1983.

E inventor di Status Aparte tabata sa exactamente kico e tabata proyecta y como consehero di gobernacion diario di e pais, a cuminsa crea un futuro economico pa duna resultado financiero y social y asina autonomia real na Aruba.

E ultimo Bestuurscollege di Aruba, hancra den e ultimo constelacion di Conseho Insular di Aruba, e ultimo representacion di Aruba den Parlamento Antiano, tabata tin Betico Croes como consehero pero tambe dirigente encarga directamente cu realisacion di Status Aparte.

Den e cuadro aki, Aruba a cuminsa ensancha su base economico cu turismo, cu ya tabata percura pa un ingreso hopi importante na 1983.

A traha riba e infrastructura di Aruba, riba preparacion di Arubianonan capaz pa dirigi e pais.

Betico Croes a dirigi e team di gobernante cu mester a sigui traha y guia Aruba den e Status Aparte, cu tabata su obra.

Ora Aruba a haya su Status Aparte, no solamente Aruba no tabata tin Lago pero Aruba (pio ainda) no tabata tin e lider ni e gobernantenan cu a yuda construi Status Aparte, cu no tabata tin sosten di e grupo cu a asumi gobernacion dia Prome di Januari.

Nelson Oduber, a termina e acuerdo di Status Aparte ora el a negocia y a logra scrap Independencia, segun e strategia real pa a haya Status Aparte.

Un economia fuerte cu no ta depende solamente di turismo tabata e lucha di MEP, cu a evita desmantelacion di e refineria dor di AVP y a atrae companianan petrolero pa balancea economia.

Siglo 21 a habri cu mundo den un crisis. E historia di BBO ta conoci y ta tipico pa e mentalidad nobo di gobernacion di Aruba for di 2009  ora directamente autonomia a cuminsa enfrenta peliger di morto.

Na 2009 un economia incomprendibel a mira luz. A introduci un fondo di 1.6 Biyon pa Aruba mes crea proyecto. Con peligroso e fondonan aki ta, a keda demostra den Corte di Husticia cu e caso Fondo Desaroyo Nobo San Nicolas.

Un suma incontrolabel di Pueblo di Aruba a wordo entrega na Gobierno Mike Eman sin control pa proyectonan cu un dia den futuro, Aruba lo mester a paga.

Pia di futuro di Aruba a wordo mara.

Aruba a wordo manca cu creacion di e debe nacional, cu a haci cu Aruba, contrario na 1983, no por a enfrenta Hulanda mas y exigi Status Aparte.

For di 2014 Aruba ta sin autonomia, sin Status Aparte, cu supervision Hulandes riba placa di Aruba.

Independencia monetario a haci Florin Arubano simbolo di Status Aparte, di Aruba autonomo.

Na momento cu na 2014 Aruba a perde autonomia financiero, futuro di Florin tambe ta trabou di otro hende.

Prome Ministro Evelyn Wever-Croes hunto cu Hulanda a traha riba recuperacion financiero di Aruba. Cu e acuerdo cu Hulanda, un fase estatal nobo ta anuncia su mes.

Pa e fase nobo tin resultado y garantisa cu despues di e epoca di COHO Aruba por fin por introduci su autonomia real, Prome Ministro Evelyn Wever-Croes mester fiha su bista riba Betico Croes y haya asistencia di tur cu a traha riba realisacion di Status Aparte na 1986, cu no por a wordo introduci manera a wordo planea.

Awe pues Prome Ministro Wever-Croes tin den su man recuperacion di e lucha pa Status Aparte  cu mester nifica autonomia real pa un Pueblo feliz, liber, a base di e concepto mas profundo di Arubianismo.