Aruba ta sali for di un deficit di 700 miyon florin na 2020 te na un di 20 miyon florin na 2023

Aruba ta sali for di un deficit di 700 miyon florin na 2020 te na un di 20 miyon florin na 2023

Luenne Gomez-Pietersz, directora di DIMP

ORANJESTAD (AAN):  Directora di Departamento di Impuesto (DIMP), Luenne Gomez-Pietersz, a elabora riba e funcion di un departamento di impuesto den un comunidad unda el a indica cu nan tin dos pechi. Nan ta duna conseho na minister di finansa y conseho di minister. Tambe nan ta un departamento cu ta ehecuta e decisionnan di e mandatarionan.

            E directora di DIMP a sigui bisa cu nan ta bin den e trayectoria di 'Landspakket' caminda cu 13 di November 2020, diferente isla den Caribe a wordo firma den acuerdo cu Hulanda, pa por introduci cierto reformanan y cu ta reformanan cu tin añanan caba ta papiando di dje.

            Akinan por menciona di e reforma fiscal di cual a cuminsa cu un prome tanda na 2019. Na 2020 un di dos tanda a bay Parlamento, pero cu e pandemia esaki a para, a señala.

            Na 2021 a cuminsa bek cu tur e combersacionnan cu Hulanda hunto cu Conseho di Minister pa yega na cierto calculonan y pa por a yega na un pakete nobo di reforma cu ta alinea cu loke a palabra cu Hulanda relaciona cu e 'Landspakket'.

            A bisa cu den e pakete aki, entre otro, tabata e introduccion di un BTW. Despues cu a yega na otro y Conseho di Minister tambe a bisa, okey ta bira momento pa bay papia cu stakeholdernan importante pa mira con esaki por wordo poni den practica, ki tempo ta implement'e, etc.

            Segun Gomez-Pietersz, nan a cuminsa sinti cu e cambionan cu ta wordo proponi ta hopi riba man. Nan a wak cu comercio no ta contra introduccion di un BTW, pero si a mira tambe cu tin hopi influencia cu no tin control riba dje.

            El a agrega cu por ehempel, a drenta e momento cu a bin inflacion cu mundialmente tin hopi efecto riba prijsnan tambe na Aruba mirando cu ta importa mayoria di producto.

            E cambio di un sistema di BBO pa BTW tambe ta trece un inflacion cu ne. Ariba dje tin e inflacion cu ta importa y lo tin un inflacion cu e introduccion di un BTW, Gomez-Pietersz a splica.  

            Esaki tambe ta cambia e panorama cu nan tabata bezig cu ne y finalmente a wak cu gobierno a tuma e decision pa wanta introduccion di BTW mirando cu e situacion ainda no ta stabil y cu ainda mester tene cuenta cu otro factornan cu no tin control riba nan, y cu no lo ta un bon momento pa introduci un impuesto 'BTW', a bisa.

            Den mesun rosea, ora cu ta papia cu expertonan cu ta analisa y tambe cu CAft cu ta bisa kico si y kico no ya cu tin cierto palabracionnan pa cu presupuesto di pais Aruba 2022 y 2023 caminda cu ta mira cu CAft y Hulanda ta keda pone enfasis riba acuerdonan cu tin cu cera 2023 cu un surplus di 1 % di GDP (60 miyon florin).

             Esaki ta nifica, a bisa, cu esaki ta un pais cu ta saliendo for di un pandemia unda tin deficitnan grandi den presupuesto cu ta normal. "Loke si ta importante pa remarca y nos ta wak cu IMF y tur otro instancia internacional cu ta bezig ta wak e situacion financiero di Aruba hunto cu nos, ta cu nan ta bisa cu nan ta wak e forsa grandi di e economia di Aruba".

            Aworaki casi dos aña despues di e pandemia, e presupuesto 2022 y 2023 ta mustra ainda un deficit hopi chikito cu ainda lo por traha riba un presupuesto balansa y e surplus cu ta wordo proponi, a señala.

            Finalmente, Luenne Gomez-Pietersz a indica cu ta sali for di un deficit financiero di 700 miyon florin na 2020 y pa aworaki na 2022 ta na 148 miyon florin of menos. Den e presupuesto 2023 tin un deficit hopi mas chikito di un 20 miyon ainda.

            Ta un stap basta grandi a duna for di un deficit di 700 miyon florin na un di 20 miyon na 2023, e directora di DIMP a declara.