Segun Directora di Reclassering, Seraida Pemberton-Leonard:
ORANJESTAD (AAN): Directora di Reclassering, Seraida Pemberton-Leonard, a comparti den un entrevista recien con e departamento ta traha intensivamente cu diferente programa di guia y rehabilitacion pa hobennan cu cay bou di supervision di Reclassering. Segun e, e meta principal ta pa conscientisa e hoben, cambia su manera di pensa y comporta, y brinda nan e hermentnan necesario pa logra stabilidad den nan bida.
Den e guia individual, Reclassering ta adapta e guia segun e necesidad di cada hoben. Dependiendo di e problematica y e cantidad di “red flags” identifica, e frecuencia di contacto por varia di un biaha pa siman te varios encuentro pa luna. E enfoke ta concentra riba cambio di comportacion y prevencion.
Ademas di esaki, Reclassering ta ofrece guia den grupo, unda ta discuti temanan manera maneho di rabia, influencia di amistadnan positivo y negativo, con pa tuma decision responsabel y con pa traha riba un perspectiva mas positivo pa futuro.
Sin embargo, Pemberton-Leonard a indica cu un di e desafionan mas grandi ta e situacion di hobennan cu ta enfrenta multiple problema. Segun e, hopi biaha e miho solucion ta pa saca e hoben temporalmente for di e ambiente negativo unda e ta biba of confronta y coloc’e den un entorno sigur cu tratamento y guia specialisa. Aruba, lamentablemente, no ta dispone di un institucion hudicial hubenil cu por ofrece e tipo di intervencion aki.
El a agrega cu ora un hoben termina den KIA, tampoco no tin suficiente programanan ni guia adapta specificamente pa e grupo di edad ey. Como resultado, hopi hoben ta bolbe na e mesun ambiente cu originalmente a contribui na nan conducta robes.
“Tur esakinan mester haya atencion si realmente nos kier haci e cambio necesario pa nos hobennan,” Pemberton-Leonard a enfatisa.
Segun e directora, e solucion no por bin for di un solo institucion. Mester bin un maneho integral nacional, den cual diferente instancia gubernamental y social ta traha hunto pa atende e problema di fondo.
“No ta un factor so ta causa cu un hoben ta bay robes of tuma decisionnan incorecto. Tin diferente factor cu ta hunga un rol, manera problemanan social, dificultadnan na scol, situacion familiar y preocupacionnan financiero. Precisamente pa motibo di esaki, Aruba mester implementa un maneho integral nacional pa por atende e realidad di nos hobennan y brinda nan oportunidadnan real pa un miho futuro,” Pemberton-Leonard a conclui.