Amnesty International a evalua e condicionnan di detencion di e Venezolanonan y a identifica preocupacionnan

Amnesty International a evalua e condicionnan di detencion di e Venezolanonan y a identifica preocupacionnan

ORANJESTAD (AAN): Amnesty International ta opone e detencion di inmigracion di ciudadanonan venezolano, y ta considera cu nan deportacion ta ilegal.

Ademas ta haya cu no mester debolbe venezolanonan na nan pais. Aunke no ta e enfoke principal di e informe 'Sin proteccion:

desvelando brechanan den e proteccion di Venezolanonan na Aruba', Amnesty tambe a evalua e condicionnan di detencion y a identifica preocupacionnan durante tres bishita na e centro di detencion di inmigracion di GNC na 2021, 2022 y 2023.

            A pesar cu Amnesty International a mira mehoracionnan den e condicionnan den e centro cu e transcurso di e bishitanan aki, nan ta keda preocupante. E preocupacionnan ta inclui e falta di ventilacion, e falta di actividadnan recreacional, y e movecion restringi, ya cu solamente tres biaha pa dia ta permiti e detenidonan sali for di nan celnan pa aproximadamente 30 minuut cada biaha.

            Te 2024, na momento cu a instala camanan, e detenidonan tabata drumi riba matrasnan riba vloer. Durante Amnesty International su prome bishita na 2021, tabata tene e detenidonan den containernan di carga sin suficiente ventilacion y cu higiena basico so. Na 2022 a renoba e centro di detencion di inmigracion, pero a pesar di esey ainda tin preocupacionnan tocante di e condicionnan eynan.

            Na 2022 a discontinua e uzo di containernan di carga, pero Amnesty International a nota e ausencia di un politica uniforme tocante di e practicanan di detencion, incluyendo e discontinuacion di e uzo di containernan di carga y e duracion di e obligacion di presenta na momento cu un detenido ta recobra libertad. Esaki ta conduci na preocupacionnan tocante di practicanan futuro.

            Detenidonan venezolano a raporta di a experencia un ambiente hostil den e centro di detencion di inmigracion y di a sinti nan mes presiona door di funcionarionan di GNC pa firma ordonan di deportacion. E combinacion entre e condicionnan di detencion duro y e proceduranan huridico complica cu ta conduci na detencion prolonga, ta pone cu algun venezolano ta considera regresa na Venezuela, a pesar di e riesgonan cu esaki por trece, considerando e caracter di e crisis di derechonan humano Venezuela. Bisto e presion cu autoridadnan ta eherce y e falta di opcionnan alternativo, no por considera e regresonan aki como "boluntario".

            Abogadonan tin acceso restringi na nan clientenan, y nan mester pidi cita pa bishita nan den detencion. Den algun caso, clientenan a ser deporta prome cu nan abogadonan por a topa cu nan.

Amnesty International tambe a documenta casonan di asistencia medico insuficiente den detencion, manera e hecho cu no ta duna detenidonan oportunidad pa consulta un dokter a pesar cu nan tin problemanan di salud.

            Den e rapport ta menciona cu  Amnesty tin constancia di un caso den cual a detene y deporta un dama venezolano na estado. Durante e investigacion, venezolanonan a conta Amnesty di nan experencianan durante nan detencion, incluyendo e momentonan cu funcionarionan di GNC a intimida nan cu abuso fisico, pushando nan, y abuso verbal, haciendo remarkenan xenofobico y derogatorio.           Preocupacionnan tocante di xenofobia pa cu damanan venezolano a keda expresa na Amnesty International pa organisacionnan local y un periodista.