Agri-Innovation Park no ta un solucion unico sino parti di un sistema mas amplio pa seguridad alimentario

Agri-Innovation Park no ta un solucion unico sino parti di un sistema mas amplio pa seguridad alimentario

Minister Geoffrey Wever:

ORANJESTAD (AAN): Minister di Finansa, Asunto Economico y Sector Primario, mr. Geoffrey Wever, ta informa cu e trayecto pa e Agri Innovation Park Aruba (AIP) a yega na un milestone importante. Despues di e elaboracion conceptual anterior pa Priva y Greengrounds, AAB International, un compania internacional cu mas cu 40 aña di experiencia den horticultura, a finalisa e diseño tecnico y e businesscase pa e proyecto di AIP.

Cu esaki, AIP ta move for di vision y strategia pa un fase di toma di decision y preparacion pa realisacion. E proyecto ta parti di e Agripreneurial Development Program (ADP) y ta contribui na e meta di Aruba pa fortalece seguridad alimentario y reduci dependencia di importacion.

“Cu e Agri Innovation Park nos ta pone un siguiente paso concreto den un trayecto cu a cuminsa bou di e gabinete anterior. Unda nos a cuminsa cu un vision riba seguridad alimentario, awor nos tin den man un plan tecnico y financiero solido. Esaki ta permiti nos pa tuma decisionnan fundamenta riba e realisacion y desaroyo continuo di nos sector di agricultura na Aruba,” asina Minister Geoffrey Wever a expresa.

E diseño tecnico ta confirma cu hightech horticultura,  ta factibel den condicionnan Arubano, cu inversion den control di clima, energia confiabel y infrastructura di awa. E concepto ta consisti di un kashuis hightech semi-serra di aproximadamente 9.000 m², dividi den cinco compartamento, combina cu un Center of Excellence pa educacion, investigacion y innovacion.

Pa e fase inicial, a scohe pa cuminsa cu cultivo di tomate, considerando demanda local, factibilidad tecnico y potencial financiero. Segun e analisis, AIP por reemplasa aproximadamente 48% di consumo local di tomate cu produccion local, cu flexibilidad pa amplia pa otro cultivo den futuro.

Minister Wever a enfatisa cu AIP no ta un solucion unico, sino parti di un sistema mas amplio pa seguridad alimentario. Agricultura tradicional, agricultura regenerativo, criamento di bestia, pesca y produccion local di scala chikito, ta sigui hunga un rol esencial.

E proyecto tambe ta pone enfasis riba sostenibilidad, incluyendo uso eficiente di awa y nutriente, reduccion di dependencia di importacion y exploracion di solucionnan di energia sostenibel.

Cu e diseño tecnico y businesscase finalisa, e siguiente fase ta enfoca riba seleccion di un tereno alternativo, adaptacion di e diseño na e ubicacion nobo, inicio di e trayectonan di vergunning y estudio ambiental (MER),  preparacion pa un destaho publico.

“E meta ta pa construi un base solido pa mas produccion local, menos dependencia di importacion y un sistema alimentario mas fuerte, pagabel y resiliente pa pueblo di Aruba,” Minister Wever a conclui.

Fin di luna aki lo presenta e business case acompaña cu e un splicacion amplio tocante e parti tecnico di AIP den Parlamento.