Parlamentario Alvin Molina cu relato tocante e bishita di Director di Hospital na Parlamento

Parlamentario Alvin Molina cu relato tocante e bishita di Director di Hospital na Parlamento

ORANJESTAD (AAN) – Den conferencia di prensa di fraccion di Partido Movimento Electoral di pueblo “MEP”, Diaranzon mainta, Parlamentario Alvin Molina a

referi na e bishita cu Director di ImSan, Dr. Joel Rajnherc y e Director Suplente señora Ivy Swaen, a haci na Parlamento, unda a papia tocante e samenwerking y posible fusion di Hospital y ImSan.

            Parlamentario Molina a toca tres punto clave cu a bin acerca, den cuadro di e posible fusion aki: 1: E aspecto financiero; 2: E calidad di servicio y 3: Kico ImSan ta nifica pa e Distrito di San Nicolas.

Molina a menciona cu dr. Rajnherc a papia di un samenwerking necesario, intensivo y structural, a base igual y complementando otro.

            ImSan, Molina a bisa, a haci tur remodelacion y adaptacion necesario, dentro di e tempo y presupuesto stipula, y nan a haci esaki cu e miho ekipo cu nan a planea.

            “Dr. Rajnherc a añadi cu nan ta experienciando un tremendo colaboracion y cooperacion cu Dr. Horacio Oduber Hospital vooral na nivel di e docternan mes, pues di pariba di brug y pabao di brug ora nan mester di otro, nan ta comunica cu otro, y esey ta bay tremendo”, parlamentario Molina a menciona.

            El a agrega cu director di ImSan ta desea un bon relacion cu HOH, y na varios ocasion a purba di yega na un forma di colaboracion cu nan, pero HOH ta nenga e cooperacion aki, tanten cu no tin e palabra “fusion” den e contrato.

            E parti financiero ta un di e puntonan clave; Parlamentario Molina a splica cu gobierno ta den un relacion cu Hulanda awo, cu Aruba ta depende di su sosten di likidez, y nan tin nan exigencianan stipula den e landspakket. Segun a wordo papia, e Landspakket ta exigi di Aruba, cu tin un fusion entre HOH y ImSan. No obstante, Parlamentario Molina ta señala cu si wak den e Landspakket riba e punto F-2, nan ta papia di samenwerking (colaboracion) y no fusion.

            Locual si ta wordo menciona den e Landspakket, den e parti di salud, ta cu mester baha gasto relaciona cu manda pashent afo. Molina a subraya cu ImSan a logra, den e ultimo dos añanan, evita di manda 400 pashent afo, y nan a wordo trata na Aruba mes den e Instituto Medico San Nicolas y cu esey a spaar 50 mil florin pa cada pashent. E ta calcula cu nan a spaar 2 miyon florin, den dos aña. Segun Alvin Molina, ta wordo bisa cu fusion ta spaar placa, pero e no a mira un investigacion cu ta mustra esaki. Hulanda ta bezig cu fusion, pero “nos por compara nos situacion cu esun di Hulanda?” e ta puntra, acentuando cu e experiencia di Hulanda, eigenlijk, ta bisa otro.

            Esaki den sentido cu hospitalnan cu a fusiona cu otro awo ta bezig ta kita for di otro bek. Hasta un docter di KPMG ta bisa cu 75% di fusion, ta bay malo, y Deloitte ta añadi cu 30% di esaki ta wordo causa door di aspectonan cultural. “Pues dos companianan cu e mesun cultura cu otro ta uni cu otro ta haya friccion cu otro y ta haya problema cu e fusion. Pa colmo, ImSan cu cuenta anual ta al dia”, Parlamentario Molina a remarca.

            Tambe el a comenta cu na aña 2017, ImSan a traha un contrato cu un banco, na unda nan a inverti 60 miyon florin, y den e contrato aki e banco ta prohibi ImSan, hasta papia di “fusering”.

“E motibo su tras ta pasobra un fusion por trece peliger pa cu e ‘aflossing’ di e debe y esey, por supuesto, pa e banco ta hopi importante”, e parlamentario a señala.