Ministro Dangui Oduber y e curazon di economia Arubano

Ministro Dangui Oduber y e curazon di economia Arubano

Turismo den e situacion mundial actual mester fiha prioridad

*Como isla calidad exclusivo di turismo y no cantidad ta decisivo 

ORANJESTAD (AAN) — Turismo mescos cu tur ramo economico, ta depende di nivel riba tur tereno.

Ora papia di turismo ta papia di un producto cu ta ofrece na publico loke ta haci cu e reglanan di oro di negoshi, ta aplicabel tambe pa turismo.

E palabra “exclusivo” ta e distincion importante cu ta wordo haci ora ta ofrece na publico un producto a base di un prijs cu ta depende di e calidad di e obheto di compra y benta.

E etiketa di un marca por wordo considera como e motibo cu publico ta dispuesto pa paga un prijs pa e articulo en cuestion.

Turismo ta e sector comercial mundial cu ta bende hospitalidad, cambio di ambiente, oportunidad pa relaha y disfruta di loke bida ta ofrece riba diferente tereno.

E loke e turista ta dispuesto pa paga, ta igual na loke un hende ta dispuesto pa paga ora e haci cualkier compra.

Exclusividad ta un palabra importante pa un destinacion manera Aruba pero ta depende di cantidad di factor.

Kico esaki ta nifica, ta bini dilanti den e hecho cu ta papia di beach na Aruba, cu ta un regalo di naturaleza durante henter aña y sigur den e temporada cu na e productor importante di turista pa Aruba for di inicio, cu ta e parti mas Noord di Merca, mester cera beachnan grandi cu ta atrae un publico exclusivo, na clima friu.

Kico e turistanan aki ta spera ora nan dicidi cu Aruba ta nan pais di destinacion? Oportunidad exclusivo pa vacacion, cuta cuminsa cu e acomodacion pero ta termina den e calidad di servicio cu por ricibi riba tur tereno.

E turista exclusivo ta dispuesto y tin e base financiero pa gasta placa na loke e ta exigi pa su vacacion, cu mester haci diferencia cu destinacionnan cu ta yena nan beachnan cu publico, cu situacionnan cu ta afecta e ambiente.

Aruba ta un pais trankil na nivel politico, loke ta haci cu e turista no mester preocupa cu cualkier momento problema por start y ta na careda pa yega aeropuerto.

E nivel di educacion na Aruba ta hunga un papel importante. No solamente e cantidad di idioma cu ta papia, pero tambe e reglanan di comportacion comun di ciudadanonan y loke e pais ta ofrece su mes hendenan.

Pues e nivel di servicio cu Aruba ta entrega ta haci cu Aruba por atrae turistanan exclusivo, cu tin mas placa pa gasta.

Den esaki mester comprende cu turismo ta negoshi den cual ta bende servicio y den cual e educacion di e base di e Arubiano no ta haci cu e tin problema pa entrega e mihor servicio pa cual e turista ta paga.

Pa un isla chikito manera Aruba, e cantidad di turista cu e kier atrae pa brinda e mihor servicio posibel, ta depende sigur di e cantidad di persona cu por haci uzo di su facilidadnan sin bira estorbo pa otro.

Servicio di mas halto y diversifica segun exigencianan internacional por wordo brinda na e turista, cu ta paga mas y asina ta produci mas pa e economia di Aruba aunke e cantidad di turista cu ta bini Aruba ta ahusta na e maximo cu Aruba por ofrece cu e garantia di e mihor servicio cu e turista por exigi.

E hende cu ta brinda servicio ta keda e factor principal pa Aruba, manera ya a wordo indica. Ta e hende ta dicidi riba e calidad di turismo na un pais, cu mester atende por ehempel cu e grado di criminalidad y instabilidad cu ta enemigo di turismo productivo pa un pais.

A base di su poblacion, cuanto trahador Aruba ta produci pa su economia? Cuanto Aruba mester inverti den educacion necesario pa sostene e calidad halto di su turismo?

Calidad y no cantidad ta e factor determinante den turismo productivo pa economia di e pais, cu ta expone su mes na riesgo halto si e no ta capaz pa mantene su propio base na nivel, loke ta e aspecto mas importante ora ta papia di un base turistico cu ta sirbi Pueblo y turismo, cu ta un ala economico sumamente fragil.