Estudio nobo a descubri cu esnan cu a sufri hopi di Covid-19 tin awor adernan mas fini den nan curpa

Estudio nobo a descubri cu esnan cu a sufri hopi di Covid-19 tin awor adernan mas fini den nan curpa

Esaki por ponebo haya malesa di curazon mas trempan aun!

ORANJESTAD (AAN): E final di un estudio nobo, cu a wordo divulga Diahuebs siman pasa, a mustra cu cientificonan a descubri cu pashentnan cu a sufri hopi largo di efectonan di Covid-19, tin awor un reduccion di con diki nan adernan di sanger a bira den nan curpa.

   E cambio aki a presenta como 18 luna despues cu nan a wordo contagia cu Covid-19.

   E virus di e malesa aki aparentemente ta haci algo cu tur bo adernan den bo curpa ta bira mas fini cu normal.  Esey ta pone cu pashentnan di Covid-19 cu a sufri hopi, awor lo tin di bay tene cuenta cu nan lo por haya malesa cardiovascular mucho mas trempan tambe.

   Esey ta conclusion di cientificonan na Alemania, cu a haya respaldo di Universidad di Munster, pero tambe a coopera cu Universidad di Maastricht na Hulanda.  E autor principal ta Alexandros Rovas.

   Covid y malesanan vascular: Segun e cientificonan, nan a dicidi investiga esaki despues cu varios otro estudio a mustra cu e malesa di Covid-19 ta un malesa vascular multi-sistemico.  Como 60% di pashentnan ta sufri di esaki den termino largo, cu sintomanan persistente hasta 6 luna despues cu nan a haya e prome contagio.

   Adernan a bira mas fini:  E estudio a sigui 58 pashent, di cual 27 ta hende cu ta sufriendo di basta tempo di Covid-19 cu sintomanan persistente, y mas di 12 siman caba cu nan PCR-test a cambia pa negativo.  Un total di 15 boluntario saludable, y un grupo mas di pashent kendenan tabata gravemente di Covid-19 a sirbi como control den e estudio.

   Nan tur a pasa den saminacion cu yama ‘sublingual videomicroscopy’ usando sidestream dark field imaging.  Tambe a usa un software nobo di Glycocheck pa check con diki e adernan ta, y mas.

   Ora di a haci un analisis cu precision di micro-meter, nan a keda sorprendi pa mira con fini adernan a cuminza bira.  Esaki exclusivamente a afecta adernan hopi chikito.  Ora di check e velocidad di bloedcel cora (VRBC), a mustra cu e salud microvascular di esnan cu a sufri di Covid-19 hopi largo, y tambe cu tabata grave di e malesa, a wordo reduci bastante.

   E healthscore microvascular (MVHS) di un hende normal ta 3.87 punto.  E pashentnan di Covid-19 tin un cifra di apenas 2.72 punto.

   Nan conclusion di tur e data fuerte aki, ta sugeri cu Covid-19 ta laga un rareficacion persistente na e densidad di adernan, hasta 18 luna despues di a haya e malesa.  Nan no tin ningun indicacion, ni data, si acaso e daño aki por wordo drecha bek.  Pues tin di sigui haci estudio pa haya sa si bo por haci e adernan aki, bira diki bek.

   E estudio aki a wordo haci for di Januari te cu December 2021 den e division di Medicina Pulmonario na University Hospital Munster.

   Segun e autor, nan ta e promenan cu a dicidi na check e asunto di con diki e ader ta di e pashentnan cu a haya Covid-19.  Y a descubri cu varios ader fini a bira bastante reduci.  E ta similar cu e patronchi cu nan a descubri durante infeccion pisa di Coronavirus.

   Consecuencianan di esaki: Hendenan saludable ta keda mantene adernan mes diki semper, pero pashentnan largo di Covid-19 of esnan cu a haya Covid-19 dal nan pisa, no ta logra mantene con diki e muraya di ader ta keda.

   Unavez cu bo adernan bira fini, y e keda persisti asina, bo lo por bay haya malesa cardiovascular (por ehemplo hypertension y diabetes) ta mustra nan sintoma mas trempan.  Pesey ta importante pa compronde e mecanismo di rareficacion capillar den Covid-19 mas den detaye.