Endy Croes a mira CAft gabando maneho di Gabinete Wever Croes

Endy Croes a mira CAft gabando maneho di Gabinete Wever Croes

Riba 473 miyon di surplus pa cu aña 2025 y un conseho positivo y alentador pa e isla

ORANJESTAD (AAN): Dos siman pasa dia 25 di november 2025 CAft a saca su reaccion riba e Uitvoeringsrapportage (UR) di derde kwartaal di aña 2025 cual CAft a worde publica 28 di november. CAft ta hopi positivo pa cu e desaroyo financiero di pais Aruba y ta comparando januari-september 2024 cu januari-september 2025.

   Ora lesa e reaccion aki bon por tuma nota cu CAft ta elogiando Gabinete Wever Croes 1y 2 y ta aprecia cu Geoffrey Wever di Gabinete Eman - Croes 1 a continua cu e vision y maneho di Gabinete Wever Croes 2 den cuadro pa Aruba por tin un finanzas publico sostenibel y solido.

   December di aña 2024 pais Aruba a sera cu un SURPLUS di 500 miyon cual gobierno anterior a laga atras pa e gobierno nobo. CAft ta menciona den su control y reaccion riba e uitvoeringsrapportage di derde kwartaal cu tin un SURPLUS di 6% di GDP di e sector colectivo esta 473 miyon te cu september 2025.

   Tambe ta ilustra cu entradanan di belasting ta mas halto cu a presupuesta a consecuencia di e crecemento economico cu a keda stabiel. Cu esaki Aruba ta cumpli cu ley di LAft artikel 14 lid b, cu ta e norma di 1% SURPLUS. Ta premira cu lo sera aña 2025 cu extra “meevallers” unda CAft ta conseha pa uza e extra fondonan aki di acuerdo cu e ley di LAft artikel 14 letter d, pa sigui paga debe pa baha nos debe nacional y alaves alivia e interes riba e prestamonan.

   Debe Nacional ta bahando:  E ta bahando na un forma cu ni Hulanda a premira: Pa locual ta trata e debe nacional nos lo mester reparti esaki den 2 fase. E temporada Pre Covid unda Gabinete Eman 1 y 2 a presta 2200 miyon pa sera nan deficit den nan presupuestonan y a REDOBLA e debe di Pais Aruba sin cu tabata tin un crisis. Aki nos debe nacional (GDP) a alcansa 92% pues un pais casi falliet.  Nos por recorda palabra y grito di Mike Eman den Parlamento cu e ta orguyoso di e debe y e debe tey pa nos tur bay pag’e den futuro.

   Den di 2 fase Aruba a presta 916 miyon di Hulanda cual ta e “covidlening” durante aña 2020. Esaki a percura cu nos debe nacional (GDP) a alcansa 116% . E vision maneho y trabaonan incansabel di Evelyn Wever Croes y Xiomara Maduro y team di profesionalnan a logra bin cu e plan di recuperacion. IMF a publica den su rapportnan cu desde 2022 y 2023 Aruba ta riba e bon rumbo. Aruba su debe nacional a baha na fin di 2024 di 116%(2020) te na 69%(2024). Pabien Aruba!

  CAft ta menciona den e reaccion aki y ta splica cu na final di 2025 e debe di pais lo yega 63%. Tambe por tuma nota cu siguiendo e mesun maneho aki den e presupuestonan di e siguiente añanan Aruba su debe nacional (depth to GDP) lo alcansa 47% na aña 2029 pues aki 4 aña. 11 aña prome cu CAft a anticipa inicialmente cual a worde ancra den e ley di LAft artikel 14 lid c, cu ta indica cu na aña 2040 e debe nacional “mester” baha y yega 50% di GDP.

   No mester Rijkswet: Parlamentario Endy Croes su pregunta mesora ta pakico e gobierno aki di Mike y Gerlien kier entrega nos lucha y autonomia asina facil awor cu cifranan ta mustra asina bon? Kico ta e balor di un Rijkswet na e momentonan aki?  Danki na e fundeshi estableci pa Gabinete Wever Croes 1 y 2 awe nos tur por goza di e bon resultado.

   Na e manera cu CAft a gaba Aruba su recuperacion no mester un Rijkswet pa Hulandesnan na Den Haag tuma decision pa nos. Nos mes por y ban percura pa nos mes keda baas den nos mesun cas!