Aruba mester vigila crecemento mercado laboral importa!  

Aruba mester vigila crecemento mercado laboral importa!   

Prijs di petroleo ta bolbe subi na caminda pa reunion di OPEC

  • Problemanan mundial no ta permiti economia cu riesgo
  • Importacion mas trahador tin resultado infrastructural pa pais 

ORANJESTAD(AAN)- Aruba ta uno di e paisnan cu conoce un crecemento economico importante pero tambe un ambiente di trankilidad y stabilidad, cu manera DIARIO na diferente occasion a trece dilanti, ta atrae tanto turista como inversionista na e pais.

  Sinembargo, Aruba tambe tin problema pa atende mientras Aruba den su totalidad mester tene cuenta cu e responsabilidad cu e ta asumi pa cada ciudadano y cada persona cu kier forma parti di e comunidad Arubano.

En corto, rumbo 2024, informantenan clave di DIARIO ta mustra cu den e planificacion di Aruba, mester evita un overheated economy, cu ta un economia demasiado grandi y cu exigencianan demasiado pisa pa e pais.

Na diferente ocasion, DIARIO a mustra cu un economia sano, ta produci loke su comunidad mester, pero no ta bandona su limitenan ya cu esaki ta trece obligacionnan grandi pa e pais, cu den cualkier problema mundial, por haya su mes cu un peso cu e no por carga.

Manera a wordo indica na DIARIO, Aruba na e momentonan aki ta victima di un economia falso cu a wordo crea cu un debe nacional y cu proyectonan PPS despues cu e pais ya a crece economicamente na un forma, cu mester a aumenta e poblacion pa asina cumpli cu e demanda economico.

Un economia sano di un pais, mester cuadra cu e exigencianan di e pais, cu na tur tereno mester percura pa e bienestar di su poblacion.

Mas un poblacion crece, mas e pais mester ahusta na e necesidadnan cu hende mester den su bida diario.

Hende mester di cas pa biba aden, school pa mucha por busca adelanto, situacionnan higienico cu ta exigi awa y electricidad,  transportacion adecuado pa no papia mes di un cuido medico cu mester expande.

Un economia responsabel ta tene cuenta tambe cu desaroyonan mundial y tin un meta cu kier alcansa pero no surpasa pa asina por cumpli cu tur demanda.

Na e momentonan aki tin cierto factornan cu ya ta bini dilanti, mientras mundo ta confronta necesidad mara na cambionan grandi manera cambio di clima, cu exigencianan sumamente serio, cu lo mishi cu henter economia cu mester adapta su mes.

E pais mester inverti den infrastructura mientras mester tene na consideracion cu ora importa trahador ta crea responsabilidad pa condicionnan cu despues por resulta dificil pa e pais sigui carga.

Ora un economia overheat, pues bira demasiado grandi pa e pais, problemanan serio ta surgi sigur si na nivel mundial tin tensionnan grandi.

Manera informantenan a mustra na e momentonan aki e mercado internacional petrolero sigur ta duna un indicacion di inconsistencia na nivel mundial.

Siman pasa prijs di petroleo cu ta mishi cu henter economia y tabata parce di lo baha prijs di combustibel te na un nivel hopi abou den e cambio di 2023 pa 2024, a subi rapidamente atrobe mientras OPEC ta prepara pa su reunion na fin di e siman aki.

Esaki ta haci cu incertidumbre ta bolbe yena mundo cu tabata prepara pa prijs di petroleo te hasta 100 Dollar pa baril, a mira prijs di petroleo cay te bou 80 Dollar pa baril pa awor bolbe subi manera fli riba 80 Dollar pa baril.

Esaki ta uno di e factornan cu mester tene na bista ya cu ta trata di base di economia di Aruba, cu como isla tin restriccion den su crecemento, cu mesterta adapta na su poblacion y su realidad.\

Informantenan ta sumamente contento cu economia di Aruba a skirbi historia di recuperacion, pero den cuadro di tur pronostico mundial pa futuro directo, ta sigui indica cu Aruba mester vigila su crecemento y sigur e cantidad di personanan cu ta forma parti di e comunidad di e pais, cu mester entrega su ciudadano un calidad di bida y mester atende cu un continuacion cu ta representa un responsabilidad sigur den un mundo di hopi incertidumbre economico, financiero y social!