Limitacion di bista no ta limita e mucha pa forma parti di educacion

Limitacion di bista no ta limita e mucha pa forma parti di educacion

Meredith Faarup-Lacle, FAVI:

ORANJESTAD (AAN) – Meredith Faarup-Lacle, den entrevista cu DIARIO relaciona cu inclusion di mucha cu limitacion visual den  sistema di enseñanza, a indica cu enberdad e metodonan na Aruba, ta similar na tur scol.

FAVI ta mantene locual scol ta haci uso di dje, si ta un tipo di metodo nan ta uza pa Hulandes, Idioma, of matematica, e mesun buki ey ta wordo adapta, pues nada ta wordo cambia di su preguntanan, su contenido. Tur cos ta keda igual. “Pero e forma con e mucha ta lese cu su wowo nos ta percura pa ta den Braille cu e ta lese cu su dede.  FAVI tin su departamento cu ta haci tur e adaptacionnan ey, pa e mucha por funciona den klas y e scol mes ta guia full e proceso eynan”, Meredith Faarup-Lacle a reitera.

Actualmente tin 48 mucha registra na FAVI. Cada scol e cantidad ta varia, pasobra tin mucha cu ta caba scol, tin cu ta bay studia afo, etc. Pero edad ta varia entre 0 aña te 20 cu ta esun mas grandi cu tin awo. “Nos tin muchanan na peuter, kleuter, tin mucha cu ta na cas, baby cu a nace cu problema di bista, y nos tin un cantidad basta grandi na scol secundario na MAVO, EPB, y tambe nos tin muchanan cu ta riba nivel di HAVO”, Meredith Faarup a comenta.

FAVI ta hopi satisfecho pasobra limitacion di bista no ta limita e muchanan pa forma parti di educacion. Si tur cos ta adapta p’e, e  por funciona igual cu cualkier otro mucha, pero si mester tin un bon comunicacion entre FAVI cu scol, pasobra tin biaha e prome encuentro ta un poco “espantoso” tanto pa un docente cu ta punta su mes si e ta prepara pa e por duna enseñanza di calidad na un mucha ciego, y e mayor cu tambe hopi biaha ta tapa e problema y e momento ey ta stroba e proceso di guia pasobra un bez cu bo bista ta menos cu 30% bo ta un cliente pa FAVI, bo tin bo dificultad.