E mucha cu nace sin bista y esun cu ta perde su bista tin retonan diferente den nan desaroyo

E mucha cu nace sin bista y esun cu ta perde su bista tin retonan diferente den nan desaroyo

Annemarie Navas, FAVI:

ORANJESTAD (AAN)—Annemarie Navas ta acentua, den entrevista cu DIARIO, cu no ta importa na cual scol e mucha cu problema visual ta haya les, si ta scol regular of special, si ta Universidad of Colegio EPI, cual scol cu e bishita, FAVI ta acerca scol y cu su permiso ta drenta den klas, analiza full e situacion, ta duna guia, ta haci e pedido di e bukinan cu mester bin, por ehemplo d Hulanda, y ta zorg pa tur cos wordo haci pa no haci e trabao di e docente mas pisa sino alivia su trabao.

FAVI ta ripara cu cada bez, aña pa aña, e situacion ta aumenta. Tin añanan cu kizas ta baha un poco, ora cu muchanan ta bay studia afo ta cambia di scol, kizas e problema di bista ya caba ta stabil e mucha sa con pa yuda su mes y no mester e guia mesun intenso.

Annemarie a splica cu na comienzo e muchanan ta haya hopi tips, y ora nan ta ekipa cu tur nan tools nan sa con ta yuda nan mes, y nan ta bay hopi miho locual ta haci cu e fluho ta baha un tiki.

“Pero podise, ora e ta cambia di scol e ta haya otro materianan y atrobe nos ta haya e peticion pa bin duna guia”, Annemarie a comenta. El a indica tambe cu e mucha cu ta nace sin bista y esun cu ta perde e bista tin retonan diferente.

Ora un mucha ta perde su bista e sa caba con un buki ta hinca den otro, kico ta un potlood, un pen, etc. Y loke ta bin hunto cu ne cu ta aceptacion. E mucha ora ta chikito ta wordo splica cu e no tin bista, cu e ta ciego. “Ora e ta bira mas grandi e ta conciente cu e ta diferente, y ta puntra di con e ta asina y no manera e otro muchanan, anto ta bin e parti social emocional, cu ta hunga un rol cerca e mucha. Na momento cu e perde su bista e ta puntra su mes di con el a pasa den tur esaki. Esaki ta etapanan cu ta similar, pero cu ta pasa den diferente etapa di e mucha su bida”, Annemarie Navas a detaya.