Acuerdo Aruba y Quanten central den solucion economia

Acuerdo Aruba y Quanten central den solucion economia

Solucion pa e bom di 20 Miyon di debe Serlimar den pakete  --- *Desmantelacion refineria bieu lo genera empleo imediato pa pais --- *Aruba por bira centro energia limpi cu expertonan mundial Quanten

ORANJESTAD (AAN) — Manera DIARIO na forma insistente a informa Aruba na 2021, ademas di e pandemia ocasiona pa e Coronavirus nobo, tin asuntonan importante cu Aruba mester atende pa e por sigui participa como pais autonomo den un mundo di cambio.

Na mes momento Aruba tin herencia di pasado manera ta e caso di Serlimar, cu un debe di 13 Miyon na belasting y 7 Miyon na comercio local.

Esaki ta nifica cu si no yega na un solucion pa Serlimar, e compania lo bati bancarota y mester wordo bendi contra interes di Aruba y hasta di comerciantenan local.

Aruba mester di un solucion general cu tambe por yuda cu casonan manera Serlimar.

Organisacionnan manera International Monetary Fund, cu DIARIO ta sigui directamente hunto cu expertonan financiero, a papia un palabra cla.

E expertonan riba tereno financiero cu ta asisti paisnan na mundo y tambe Aruba den maneho gubernamental pa evita caida financiero y asina di moneda, a mustra riba temponan sumamente dificil cu ta spera mundo debi na e ola di Omicron y e incertidumbre kico ainda e Coronavirus nobo por produci pa mundo.

Tur informacion cu DIARIO ta sigui ricibi acerca di recuperacion mundial di turismo, ta papia di un situacion serio den cual Aruba mester tene na consideracion tambe e hecho cu e no por probecha di e mihor lunanan di produccion turistico.

Na mes momento atrobe DIARIO ta vigila cadenanan turistico, empresanan internacional relaciona cu turismo cu ta dicidi pa Aruba tambe y no por a restablece nan mes financieramente manera nan a pensa.

Aruba mester confronta futuro cu lo haci su entrada cu of sin preparacion gubernamental y DIARIO ta sigui uza su contactonan profesional pa duna Aruba informacion relevante na inicio di un 2022 sumamente preocupante pa mundo.

Informantenan di DIARIO ta mustra cu Aruba tin un cantidad di problema urgente pa resolve pero tambe tin perspectivanan cu no mester wordo kibra cu weganan politico pa cual e pais no tin tempo mas.

Cu entrada di Eagle LNG Aruba a haya un adelanto sigur.

Un empresa cualifica y cu sosten di Merca a haci su entrada na Aruba cu tur beneficio cu esaki ta trece.

Eagle LNG lo habri porta pa entrada di Quanten, cu ta algo mas cu un refineria manera informantenan clave a splica DIARIO, cu ta e matutino di Aruba cu a lanta para contra e aventura di Citgo y cu prueba di expertonan, a mustra Aruba cu Citgo lo a hiba Aruba na fracaso manera a sosode.

Pa loke ta trata Quanten, informantenan ta sigui insisti, cu e entrada di Quanten cu no ta simplemente un refineria, lo ta sumamente importante pa Aruba cu imediatamente lo conoce un cambio economico pero tambe automaticamente lo bira un centro di energia limpi pa mundo.

E problema grandi cu proyectonan petrolero tin na mundo ta e peliger cu nan ta forma pa cambio di clima.

Esaki a haci cu inversionnan valioso ta ainda tranca pa hopi proyecto di refineria den cual asistencia ta busca di expertonan reconoce.

Segun informantenan clave di DIARIO den exterior, Canada ta uno di e paisnan cu ta busca conseho di Omny Conversion Technology cu e figura central di Daniel Kammen, experto riba tereno di energia limpi y directamente mara na Quanten.

Esaki ta haci cu Aruba na momento cu Quanten haci su entrada, ta crea trabou den desmantelacion di e ruinanan di refineria bieu, preparacion di e tereno pa introduccion di e refineria estilo nobo, cu e conocemento di Quanrten pa produci energia alternativa na diferente forma.

Quanten segun informantenan ta conoce cu strategianan cu lo por asisti WEB den traspaso pa un energia mas limpi cu hasta gas.

Ademas Serlimar di un problema pa Aruba lo bira un centro pa energia cu uzo di sushi pa produci coriente, cu ta uno di e ramonan di produccion di energia di Quanten.

E afiliacion di Professor Daniel Kammen na Quanten, ta habri caminda pa conocemento tecnologico habri porta pa economia pero tambe pa Arubianonan cu mester prepara nan mes pa 2050 cu lo deshaci di e sistemanan di energia cu no ta limpi.

“Cu Quanrten Aruba ta cera conoci cu un proyecto di 3.5 Biyon, cu tin sosten di Eagle pa gas cu e lo uza, pero tambe e oportunidad pa soluciona Serlimar, cu por bira parti di e proyecto total cu uzo di sushi di Serlimar”, informantenan a indica.

Si inclui e beneficio di negoshi Arubano di gas pa medio di Eagle LNG, por mira en berdad un inicio economico importante nobo pa Aruba den un crisis mundial, manera DIARIO lo sigui elabora ariba.