Parlamentario Eduard Pieters (PPA):
ORANJESTAD (AAN): Cuanto realmente Aruba lo spaar cu Rijkswet HOFA? Y mas importante ainda: kico Aruba mester entrega a cambio? Esey ta e pregunta cu lider di fraccion di PPA, Eduard Pieters, ta pone central den e debate tocante Rijkswet HOFA y Landsverordening Waarborging Houdbare Overheidsfinanciën (LWHO). Segun Pieters, Gobierno ta presenta e cifranan di yen di miyon florin, pero sin splica suficientemente cu e montantenan aki ta calcula riba un periodo largo.
“Si bo ta papia di cifranan grandi cu prome tabata 800 miyon florin y awo ta apenas 100 y pico miyon florin, bo mester bisa pueblo tambe basa riba cuanto aña e cifra aki ta parti.”
No duna pueblo solamente e cifra grandi
Pieters ta reacciona riba e declaracionnan reciente di vice premier Gerlien Croes, kende a menciona un beneficio financiero di aproximadamente Afl. 136 miyon, relaciona cu lening di COVID y despues di cumpli cu varios criteria kisas Hulanda lo refinancia e otro prestamonan cu Aruba tin. Pieters a señala cu e presentacion cu Parlamento a haya di minister di Finansa, Geoffrey Wever, ta pinta un imagen completamente diferente.
Segun e calculacion presenta door di Pieters, reduccion di interes riba e debe di COVID por representa aproximadamente Afl. 128 miyon, pero parti den un periodo di 16 aña.
“Esey no ta 128 miyon pa aña. Ta alrededor di ocho miyon florin so pa aña!”
Spaar placa a costo di kico?
Su conclusion politico ta, cu e beneficio real anual, dependiendo di e calculacion- y facilidadnan cu Aruba finalmente haya, ta fluctua alrededor di Afl. 8 miyon pa aña pa loke ta trata e COVID lening.
Pieters no ta minimisa e importancia di reduccion di interes. “Claro cu nos kier paga menos interes. No tin ningun politico ni Arubiano cu no kier esey.” Pero, e pregunta no ta si Aruba kier spaar placa. E pregunta ta: Na ki prijs nos ta bezig ta spaar e placa aki? E pregunta fundamental ta: Nos kier kibra nos Constitucion pa haya un reduccion di interes?
21 Criteria cu Aruba tin cu cumpli cu ne
Pieters a señala cu e facilidadnan financiero pa refinancia e otro debenan di pais Aruba no ta bin automaticamente, paso Aruba mester cumpli cu varios di e 21 criterianan. P’esey e ta cuestiona e manera cu ta coriendo p’e debate publico relaciona cu e berdadero beneficio financiero, mientras e condicion- y consecuencianan institucional ta haya hopi menos atencion. “Nos mester papia bon documenta. No solamente papia di un saco chikito di placa.”
Segun Pieters, entre e puntonan cu mester ta analisa, ta e violacion di nos Constitucion, e facilidad di prestamo, e futuro di supervision financiero y e condicionnan bou cual Aruba supuestamente lo por sali for di e Rijkswet.
Pa PPA, esakinan no ta detaye tecnico, ya cu nan ta mishi directamente cu futuro di autonomia di Aruba y Aruba su Constitucion.
Supervision si, pero no na cualkier prijs
Pieters ta enfatisa cu PPA no ta contra supervision financiero. E debate tampoco ta entre responsabilidad y iresponsabilidad. Aruba mester tin disciplina presupuestario, supervision y finansa publico sostenibel. Pero segun Pieters, esey por regla sin entrega innecesariamente poder cu Aruba tin como pais autonomo ancra Aruba su Constitucion y Statuto di Reino. Y precisamente aki el a lansa e pregunta cu Gobierno mester contesta: Si beneficio financiero real ta alrededor di 20 te 22 miyon florin pa aña, esey ta e prijs pa kibra nos Constitucion y compromete autonomia di Aruba pa e siguiente generacionnan?
Pa Pieters, un decision di e magnitud aki no por ta bendi cu un cifra di “400 y pico miyon” sin cu pueblo ta compronde e periodo, e condicion- y consecuencianan completo.
“Nos kier e reduccion di interes. Claro cu si. Pero no bende nos un cifra grandi sin bisa nos kico nos ta paga na cambio,” Pieters a enfatisa. Pasobra e debate tocante HOFA no ta solamente tocante placa. Ta tocante ken lo tin poder riba futuro di Aruba.