Expertonan cu diferente conseho pa Corte pa atende cu Principaal cu a tira Sayuri mata

Expertonan cu diferente conseho pa Corte pa atende cu Principaal cu a tira Sayuri mata

E discusion ta: aplica ley hubenil of aplica ley adulto

ORANJESTAD (AAN): Hues di Corte di Husticia awor tin e dificil tarea di evalua e tres consehonan cu e ta dispone di dje di expertonan y dicidi kico mester ta e castigo pa Izak Principaal.

   Manera DIARIO a publica, den sala di Corte di Husticia a sigui cu e tratamento di e caso penal contra Principaal. Tabatin un parti interesante di interogacion di parti Hues y Fiscal cu e psychiater di Hulanda, V. y e psycologo di Aruba, B. E psychiater di Hulanda tabata via video conference mientras cu den sala di Corte tabata presente e psycologo B.

   Tambe tabata presente e tata y familiarnan y amistad di e victima Sayuri R.C. Petronia, kende 4 Juni 2021 a worde tira mata pa Principaal. Den e articulo aki, ta mustra e punto di bista di e diferente expertonan.

   Conseho di expertonan: Hues a bisa cu anteriormente, e caso a worde trata completo pero e no tabata satisfecho cu e raport di psychiater H. di Curacao, pasobra e kier haya mas informacion. El a manda pidi e psychiater di Hulanda, V., pa haci un evaluacion di Principaal.

   Hues tambe ta dispone di e raport di psycolgo B. El a bisa cu B., ta mustra cu Principal tin problema anti social y otro problema mental cronico. Pesey e ta haya cu Principaal no ta completo responsabel pa su actonan. Su conseho ta, tratamento obliga. Psycologo B., ta haya cu ta mihor pa Principaal ta bou TBS na Hulanda y mester aplica ley di adulto mirando e comportacion di Principaal. E TBS ta nifica cu Principaal ta haya tratamento obliga den un institucion, te ora cu constata cambio.

   E psychiater di Curacao, H.. ta haya cu Principaal ta responsabel pa su actonan y tin problema anti social. Si Principaal no cambia su bida e lo sigui haci cosnan mas peor. E ta conseha cu Principal mester haya tratamento di psycologo y guia di Reclasering. Psychiater ta haya cu mester aplica ley di adulto contra Principaal y pa e sigui su tratamento den KIA. El a bisa cu e no ta recomenda TBS pasobra no tin e facilidad ey na Aruba.

   Un otro psychiater, di Hulanda, V., tambe ta mustra riba e actitud anti social y otro problema mental. E ta haya cu Principal no ta completo responsabel pa su actonan. El a bisa cu e chens ta grandi cu si Principaal no haya tratamento, e lo sigui haci delitonan violento. E experto aki ta haya, cu evaluando tur e casonan, cu mester aplica ley hubenil pasobra Principaal a haci e delitonan tempo cu e tabatin 17 aña. El a conseha tratamento obligatorio pero na Hulanda.

   Interoga psychiater y psycologo: Fiscal a puntra psychiater V., cu el a bisa cu el a papia cu e otro psycologo y den lineanan grandi nan tabata di acuerdo. E kier sa kico e kiermen den lineanan grandi. V., a bisa cu su colega H. ta papia cu e acusado ta responsabel pa su actonan. B. ta haya cu e acusado Principaal no ta completo responsabel y ta conseha tratamento obliga.

   Psychiater V. ta haya cu den un temporada cortico Principaal a haci un cantidad di delitonan serio. Teniendo cuenta cu e no tin un carchi di castigo, V. ta haya tratamento hubenil na su lugar y no TBS. E ta haya cu TBS ta mucho pisa.

Hues a bisa cu e problema ta cu den e raportnan, tin diferencia riba e forma con mester atende cu Principaal.

   Fiscal a bisa cu B. ta mustra cu tratamento obligatorio no a resulta pasobra anterior Principaal a lanta contra hendenan di OC. V., ta haya cu na Hulanda, den un otro forma, e tratamento lo ta posibel. Esaki lo ta 2 aña di tratamento obligatorio y despues lo evalua si mester mas tratamento of no. Fiscal a mustra cu tin lista di argumentonan cu mester tene cuenta cun’e den evaluacion di e acusado y si V. sa di esakinan. V. a bisa cu e no a evalua esakinan.

   Fiscal tambe a cuestiona e hecho cu awor diripiente Principaal, segun V., ta bisa cu e kier bay school pero anterior e tabata distancia su mes di hende y tabata biba su so. V. a duna Fiscal razon pero ta haya cu Principaal tin un cierto ambision y na Hulanda e lo no worde desvia di esaki. Fiscal a mustra cu V. ta papia cu diripiente lo tin un cantidad di casonan cu e acusado a haci, pero Fiscal ta haya cu tabatin casonan anterior entre otro e acusado su comportacion na OC y tin raport di Reclasering. V. a bisa cu el a evalua esakinan y cu tin caso cu a worde dicidi cu no ta persigui Principaal.

   Fiscal a puntra B. kico e tin di bisa riba e punto cu V. ta bisa cu nan ta riba lineanan grandi di e mesun opinion. B. a bisa e linea grandi di pensamento entre e y V. ta cu Principaal mester di tratamento obligatorio pero ta diferencia cu V., riba e forma con mester haci esaki. El a bisa cu Principaal a haya tratamento di 3 psychiater pero Principaal a boycott su tratamento hopi liher. B. a bisa cu e ta preocupa cu Principaal ta scoge den tur su trankilidad pa no haya tratamento pero ta scoge pa haci cosnan agresivo.

   El a mustra cu, un momento e acusado ta bisa cu e kier bay Hulanda pero otro biaha e ta bisa cu e kier keda Aruba. El a mustra cu Principaal tabata bringa hopi na school, forma parti di gang y tabatin arma di candela. E ta puntra su mes si un tratamento obligatorio, cu ta menos cu TBS, lo duna e resultado desea. E ta kere mas den aplica ley adulto pa Principaal.

   El a splica Fiscal cu den su evaluacion, el a tene cuenta cu con hopi lo proteha comunidad di Principaal. El a usa su experencia na Aruba, esta cuanto tempo lo dura promer cu Principaal lo bay Hulanda pa haya tratamento. E ta haya cu no ta deseabel tratamento den KIA manera e psychiater H. ta bisa. E ta haya cu Principaal mester haya tratamento obligatorio. Segun B., si bay laga Principaal tuma tratamento di su mes, e chens ta grandi cu e lo keda sin bay.

   Hues a remarca cu e ta compronde cu pa laga Principaal bay Hulanda, esey lo por dura 1 aña. E procedura ta tarda hopi. B. a mustra cu e sistema ta, cu e acusado mester sinta su castigo promer y despues ta haya tratamento. Esey lo no beneficia Principaal den su tratamento obligatorio. V. a reacciona mustrando cu e ta aprecia punto di bista di B. cu ta na Aruba y conoce e situacion. E ta comparti e punto di bista TBS y aplica ley di adulto pero e ta haya cu segun punto di bisa di Hulanda, ley hubenil ta esun mas mihor pa e acusado.

   Hues awor mester dicidi: Awor cu Hues ta dispone di tur e informacion cu e ta desea, e lo mester evalua tur cos y tuma un decision si ta aplica e ley hubenil of e ley adulto. Fiscal den su exigencia di 9 aña di prison pa Principaal a bisa cu e ta aplica e ley di adulto pasobra e ta haya cu e ley hubenil no ta haci husticia pa tur loke Principaal a haci.

   Tambe el a bisa pa aplica TBS, tratamento obligatorio den un institucion na Hulanda, despues cu Principaal sinta su castigo. Hues a bisa cu otro luna e lo dicta sentencia.