E cascabel ta e unico colebra venenoso cu ta haya aki na Aruba

E cascabel ta e unico colebra venenoso cu ta haya aki na Aruba

Directie Natuur en Milieu:

ORANJESTAD (AAN):   Mas datonan interesante a wordo comparti door di Directie Natuur en Milieu y e biaha aki tabata tocante Cascabel.

            Cascabel ta un colebra cu maraca na e punta di su rabo p’esey na Hulandes nan ta bisa e ta clasifica como un ‘ratelslang’.

            Su nomber cientifico ta 𝘾𝙧𝙤𝙩𝙖𝙡𝙪𝙨 𝙙𝙪𝙧𝙞𝙨𝙨𝙪𝙨 𝙪𝙣𝙞𝙘𝙤𝙡𝙤𝙧, esey ta refleha den su color uniforme di su curpa. Su color ta varia di bruin cla pa bruinshinishi, e tin un cuero grof. E parti abou di su curpa ta casi blanco. Riba su lomba tin partinan cu ta mas scur den patronchi cuadra chikito.

            Ora e cascabel ta chikito su color ta mas intenso den tono bruin. E cascabel ta casca (vervelling) 1 of 2 biaha pa aña. E por bira entre 65 centimeter pa 1 meter largo y te cu 5 centimeter diki.

            Nan ta broei nan webonan caminda cu net despues di broei, e yiu cascabel ta sali di e webo, esaki ta e sistema di produci yama ‘ovovivipaar’.

            Un colebra por haya 6 pa 9 colebra chikito cada biaha. Hopi di e cascabelnan ta gusta biba den mondi of caminda tin scuridad of hasta entre/bou piedranan. Su cuminda ta encera raton, djaca, coneu, parha y tin biaha lagadishi.

            E cascabel ta e unico colebra venenoso cu ta haya aki na Aruba. Locual e cascabel ta haci ta morde su prooi pa mata of haci nan lam cu su veneno asina e por come nan. E cascabel no ta agresivo pero ta laga sa cu e ta den bisindario door di sacudi su maraca pa adverti su enemigonan. E vibracion aki y aya di su maraca tin un frecuencia di casi 100 biaha pa cada seconde.

            E colebra ta sordo, nan ta sinti solamente vibracion di suela cu nan ta lastra riba dje. Su enemigonan ta burico, cabrito, hende y tambe auto cu ta pasa riba nan.

            Antes hende a caba cu populacion di cascabel pa via di creencia di antaño, unda cu a kere cu e maraca ta trece suerte. E creencia aki a pone cu hende a mata hopi di e especie aki y su populacion a baha.

 

Info: Facebook Page DNM