Directie Natuur en Milieu cu informacion interesante:
ORANJESTAD (AAN): E Strea di lama su nomber cientifico ta Oreaster reticulatus, na Ingles nan ta yam’e Red Cushion Sea Star of West Indian Sea Star. E ta un especie di invertebra marino, un strea di lama ta di e famia Oreasteridae.
E especie aki ta masha yamativo pa wowo di hende y ta un bestia magistral. Normalmente e tin 5 tengla diki cu ta sali for di su memey, pero algun especie por tin 4 of 6 tengla pero esaki ta inusual. E parti ariba di su curpa ta duro y ta cubri cu punta punta.
E color di e adultonan ta den tono cora, oraño of te bruin. Nan ta biba den awa tiki hundo den oceano Atlantico y occidental y den lama Caribe. Nan habitat ta e fondo di lama te den profundidad te cu 37 meter den santo blanco. Pero e streanan di lama hubenil ta biba den area di yerba di lama na unda nan por camufla y evita turbulencia.
E strea di lama ta omnivoro, nan ta come sedimentonan den fondo di lama manera alga, sponsnan y invertebra chikito. E ta hopia sedimento hunto y despues e ta bira su stoma pa robes y ta guli e masa. Un gran cantidad di strea di lama por reuni na un luga na momento di reproduccion. E concentracion aki ta aumenta e posibilidad di fertilisacion. Despues cu e larvanan pasa door di diferente etapa di desaroyo, nan ta somete na metamorfosis y ta comberti den strea di lama hubenil.
E menasa pa e streanan di lama ta malesanan asocia cu cambio di clima, polucion, destruccion di habitat y hende cu ta saca strea di lama for di awa.
E strea di lama por muri di stress y stik ora di expone nan na aire. No mishi cu nan como cu hende por introduci bacteria cu ta dañino pa e strea di lama.