E rifnan na Aruba ta kibra e forza di e olanan cu ta yega Aruba y tambe ta habitat di pahra y pisca

E rifnan na Aruba ta kibra e forza di e olanan cu ta yega Aruba y tambe ta habitat di pahra y pisca

ORANJESTAD (AAN) – Christie Mettes, Investigador na Surfside Science, ta spera cu e estudio cu e hunto cu su colega Suyin Ridderstaat a realiza tocante e rifnan di coral na Aruba su lama,

lo hala suficiente atencion pa wak kico ta e motibonan cu algun a disparce y duna e siguiente stap wak con nan por disminui e impacto aki.

E hoben a reitera cu ya caba por wak cu 14 rif cu tabata visible na aña 2012, aworaki no ta visible mas y nan ta premira cu e trend aki lo no stop, y wak con por mehor'e ta hopi importante. Lo mester haci esaki na un manera informa y mester continua e proceso di monitoreo pa wak si nan ta haci algun intervencion, e tin impacto positivo of no. Si no sigui monitorea, lo no sa esey.

Na e momento aki e dos hobennan ta haciendo investigacion y no ta sintando cu ningun institucion, anto nan lo pone e informacion accesible pa, a base di esey wak, kico ta e opcionnan cu ta bin dilanti.

Christie a reitera cu e rifnan ta kibra e forza di e olanan cu ta yega Aruba su costanan, ademas cu nan ta un habitat pa e pahranan y algun di nos rifnan ta reconoci caba pa UNESCO como habitatnan valioso. E ta un habitat tambe pa pisca, pues un parti hopi importante den e ciclo di bida di hopi pisca, pa nos medio ambiente y nos costa mes. “Pa erosion di nos costa y cantidad di tormenta cu tal nos ta baha significativamente. Un estudio ta indica cu e ta baha como 80% ya cu e ta dal nos rif prome cu e ta dal nos costa”, Christie a indica. Den e area aki ta principalmente tormenta tropical y horcan pa cualnan e rifnan ta un barera.

Potret: Aruba National Park Foundation