Anualmente, un promedio di entre 170 y 180 hoben ta participa den e trayecto di guia di Reclassering

Anualmente, un promedio di entre 170 y 180 hoben ta participa den e trayecto di guia di Reclassering

Sorayda Pemberton di Stichting Reclassering:

*Gran parti ta mustra progreso positivo

*Hopi ta bolbe na mesun ambiente cu a contribui na e problema 

ORANJESTAD (AAN): Segun un sondeo realisa pa Stichting Reclassering, desde 2022 te cu awo casi 870 hoben a pasa door di e institucion. Mayoria di e grupo aki ta consisti di hobennan Arubiano entre 12 y 24 aña di edad, di cual hopi ainda ta sigui nan estudio. Actualmente, Stichting Reclassering ta analisa e datanan recopila pa haya un miho comprension di e problematica y identifica proyectonan y intervencionnan cu por contribui na atende e necesidadnan di e grupo aki. 

Sorayda Pemberton di Stichting Reclassering a splica den un entrevista cu DIARIO cu ora un hoben cay den man di husticia, rol di Reclassering ta pa investiga y raporta na Ministerio Publico tocante e circunstancianan personal y social di e hoben. A base di e informacion aki, ta wordo recomenda cual tipo di asistencia, orientacion of guia e hoben tin mester, y den cierto casonan por tuma decicion cu e hoben ta wordo coloca bou di supervision di Reclassering. 

Segun Pemberton, gran parti di e hobennan cu pasa bou di guia di Reclassering ta mustra progreso positivo. Anualmente, un promedio di entre 170 y 180 hoben ta participa den e trayecto di guia. Sin embargo, tambe tin un grupo cu ta presenta retonan mas compleho y nan ta bira dificil pa alcansa. E grupo aki ta inclui hobennan cu no ta bay scol, no tin empleo, ta uza droga of ta move den circulonan di amistad malo.

Segun e, e casonan aki ta rekeri un acercamento mas intensivo y structural, pasobra guia di Reclassering so no semper ta suficiente pa logra un cambio duradero. Despues di ricibi guia di Reclassering, hopi di e hobennan aki ta bolbe na e mesun ambiente cu a contribui na e problema inicialmente. 

El a agrega cu, segun e datanan disponibel, den e ultimo añanan gran parti di e hobennan cu ta drenta den sistema di husticia ta haci esaki pa motibo di delitonan relaciona cu violencia. Tambe a señala cu ta preocupa pa e cantidad di hobennan cu ta cana cu arma, sin ta plenamente consciente di e riesgo y consecuencianan cu esaki por trece cu ne.

Preveni delincuencia huvenil no ta solamente responsabilidad di e sistema di husticia, sino tambe di famia, scol, comunidad y gobierno. Solamente door di un colaboracion amplio y sostenibel por logra crea oportunidadnan real pa hobennan, evita cu nan cay den criminalidad y ofrece nan un futuro cu mas perspectiva.