UNESCO preocupa cu desaparicion acelera di hopi lenga materno na mundo

UNESCO preocupa cu desaparicion acelera di hopi lenga materno na mundo

Ta wordo calcula cu 45% di e lenganan ta den proceso di desaparicion

ORANJESTAD (AAN) – Den torno na un desaparicion acelera di hopi lenga materno na mundo, UNESCO a mustra su preocupacion, y e ta skirbi den su relato publica pa e Dia Internacional di Lenga Materno-2022: “Nos ta mira cu preocupacion, cu na nivel mundial hopi lenga y dialecto ta disparce na nivel mundial, na un forma vertiginoso. Di acuerdo na e ultimo estudionan, ta wordo calcula cu cada dos siman, un lenga ta muri, locual ta trece como consecuencia e extincion di henter un patrimonio cultural.

            Awe mas cu nunca, ta un prioridad defende e derechonan di e sociedadnan multilingual, ya cu esaki ta forma parti di un tradicion y atravez di nan por establece un intercambio cultural pa un bida mas sostenible” UNESCO ta comenta. 

Lenga Materno como derecho Universal:

            E lenganan por wordo considera un derecho universal, cu ta representa un parti di e identidad y idiosincracia di e pueblonan. Sinembargo, awendia hopi di nan ta den peligro di disparce y esaki ta debi na e transformacionnan social y cultural cu ta sosodiendo na nivel planetario.

            Esaki a trece como consecuencia un perdida di e berdadero identidad di valornan, custumber y tradicionnan cu ta caracteriza hopi pueblo, etnia y tribu riba tur esnan cu te ainda no ta compronde den ki direccion e humanidad ta move; y pa esnan experto den e materia, esaki no ta nada otro cu e palabra asina menciona y hopi temi: Globalizacion.

            Awe, ta wordo calcula cu 45% di e lenganan ta den desaparicion paulatino. “Esaki sin lugar na duda ta un cifra alarmante, ya cu nos mester di e diversidad y di e dialogo intercultural” UNESCO ta señala, y ta haci un yamada pa warda y preserva tur e idiomanan conoci te aworaki.

UNESCO na defensa di e lenganan:

            Na aña 2006, UNESCO a nombra un ekipo interdisciplinario, pa proteha e distinto lenganan cu ta wordo papia den e cinco continentenan, pa mantene e pluralismo. Tambe a nombra un cadena or red di centronan pa crea un coordinacion di e lenganan existente. Y tur esaki, tin como obhetivo, pa sigui fomenta e uso di e idiomanan, ya cu nan ta representa parti di e patrimonio cultural y intelectual di tur sociedad na nivel global.

            “Nos sa cu e fenomeno di globalizacion ta un hecho cu imparable, cu el a trece cambionan afectando directamente tur e ekipahe cultural di e pueblonan. Y e lenganan, no ta scapa na e transformacion aki”, UNESCO ta acentua. 

PLAN PA FUTURO:

            Segun e cifranan mas reciente, di un promedio aproxima di casi 6.600 lenga cu ta wordo papia den henter e planeta un porcentahe halto ta den peligro di extincion. Pesey, e plannan pa futuro ta bay incorporando algun di e lenganan den e sistemanan educativo of atravez di e medionan tecnologico, disponible na e momentonan aki.