Economia di hipoteca y tram ta rementa den man di Aruba!

Economia di hipoteca y tram ta rementa den man di Aruba!

Economia tipo “fast food” awor sin trahador y bon riool

  • Sin infrastructura a crea un economia vulnerabel despues di Lago
  • Pueblo mester di splicacion di garantianan y economia di fantasia 

ORANJESTAD (AAN) Statuut a haci cu Aruba a sobrebibi e peligro di bancarota, debi na e forma cu Hulanda por a interveni pa asina pone un fin na e desaster financiero cu a wordo crea dor di Gobierno Mike Eman.

   Na 2014, no tabata promer bez cu Hulanda a interveni pa evita desaster causa pa Gobierno di Aruba, cu lo a laga Aruba financieramente destrui.

   For di momento cu Aruba a haya su Status Aparte, Hulanda a interveni den e maneho cu e prome Gobierno di Aruba, Gobierno Henny Eman, a introduci na Aruba, creando un economia cu tabata basa riba garantia cu tabata wordo duna na companianan hotelero, cu kier a establece nan mes na Aruba.

DIARIO por entrega prueba, con for di 1986, DIARIO a bati alarma pa e forma cu tabata atende cu economia di Aruba, haciendo uzo di e hecho cu Lago a cera su portanan, loke a haci posibel pa garantia wordo duna na inversionistanan cu kier a bini cu proyectonan pa Aruba.

E formula di hipoteca a wordo introduci na e Pueblo di Aruba, cu tabata den gara di e desastre economico di salida di Lago na vispera di Status Aparte di Aruba.

E emocionnan cu tabata crea cu e Pueblo di Aruba cu mester a biba cu un situacion di confusion sumamente grandi, a causa cambio politico inespera na Aruba, pero tambe a bira base pa e problemanan mas serio cu awe Aruba conoce.

DIARIO, conocedor di e sector internacional di turismo, a adverti pa e forma cu sin ningun planificacion debido, tabata atrae companianan cu e formula di hipoteca, pero claramente sin estudionan cu mester a sostene e realidad y tambe atende cu otro inversionnan cu mester a wordo haci na Aruba.

Awe Aruba ta enfrenta e situacion pa cual DIARIO a adverti. Falta di planificacion total di e futuro di Aruba den cual Pueblo a wordo ciega cu crecemento economico sin creacion debido di e base necesario, ta amenaza Aruba tanto den e falta di personal pa por traha den e demanda laboral cu ta surpasa e demanda structural di economia pa personal.

E infrastructura pa un economia basa riba turismo no a wordo crea.

Pa un pais por crea un economia basa riba turismo, e mester atende cu e necesidad cu e turista tin como hende y esaki sigur ta exigi, pa atende adecuadamente cu e cantidad di sushi humano cu hende ta produci como hende, y cu no por wordo depone na e beachnan di Aruba caminda turistanan ta landa.

Na inicio di Siglo 20, ora Aruba a cuminsa realisa kico ta su necesidadnan cu mester wordo atende, Mike Eman a mira oportunidad den e introduccion di BBO pa lanza su mes como salbador politico di Aruba y a bini cu un plan di 1.6 Biyon pa e infrastructura di Aruba, cu el a mira cu un tram entre otro.

E infrastructura real cu un pais cu ta depende di turismo mester a crea, no a haya atencion, manera na diferente occasion DIARIO a splica.

Mester a atende cu un forma adecuado pa atende cu e exigencianan humano di turismo, cu na su entrada ta exigi pa crea e base necesario pa un hende sobrevivi.

Por ehempel, pa atrae turista mester di un bon hospital como parti di un bon cuido medico.

E plannan “Bo Aruba”di Mike Eman no a entrega Aruba e infrastructura, e base economico cu e pais tabata tin mester, pero a entrega Aruba un debe cu segun calculacion di Mike Eman mes lo tabata 1.6 Biyon, pero te awe no ta conoci cuanto e lo bira na final.

Pues Aruba a keda atras cu tur e resultadonan financiero di falta di un plan adenacuado di reformacion economico di Aruba, cu si e tabata basa riba atraccion di turismo, mester sigur a tene cuenta cu e realidad humano di e turista, cu no por puntra su mes kico ta pasa cu su sushi humano.

E forma cu turismo a crece for di 1986 y e cargamento di debe cu Mike Eman a laga atras, a hinca Aruba awor den e situacion, cu deshaci di sushi humano, ta bira problema pa Aruba, pues pa e pagador di belasting di Aruba, cu mester cumpli cu e loke e turistanan cu ta atrae ta exigi, prome cu papia di e placa cu Aruba tin pa tur demanda.

Aruba mester bini cu un belasting pa Pueblo paga pa deshaci di sushi humano, cu a aumenta cu e cantidad di turista cu ta drenta?

Awe Aruba ta victima di politica sumamente peligroso, cu ta rementa den man di e pagador di belasting di Aruba cu mester paga pa deshaci di sushi humano, cu a aumenta hunto cu turismo, cu a produci un asina yama “overheated economico” cu garantianan sigui pa proyectonan “Bo Aruba” dorna cu streanan cu a lubida cu necesidadnan basico di curpa humano.